Reprezentantii ONG –urilor vor fi prezenti marti in fata salii de plen, in incercarea de a opri o lege eronata, sustin cele 140 de organizatii.

Legea contravine teoriei si practicii europene si internationale in materie si pleaca de la falsa premisa ca actorii economiei sociale nu exista in Romania si ca este nevoie de infiintarea lor. Faptul ca sunt ignorate peste 26.000 de organizatii existente ale economiei sociale, generatoare a 165.000 de locuri de munca, 4,3% din locurile de munca din sectorul privat din Romania.

“Societatea civila dezaproba o lege absurda prin care statul si corporatiile sunt declarati antreprenori sociali, iar actorii economiei sociale (asociatii, fundatii, cooperative, etc.) pot fi doar parteneri ai acestora. Intr-o tara membra UE nu poate exista o lege care confunda responsabilitatea sociala a companiilor cu antreprenoriatul social. O lege care propune cresterea de 33 de ori a sumelor deductibile de la calculul impozitului pe profit pentru "investitii sociale" este de fapt o legitimare a evaziunii fiscale”, sustin reprezentantii organizatiilor.

Termenii nu sunt de fapt definiti, astfel incat orice tip de proiect, orice tip de beneficiar profit sau non-profit ar putea fi considerat o investitie sociala. Desi acest proiect de lege a inregistrat 5 avize negative dintr-un total de 7, a intrat in plen cu aviz de fond pozitiv. Este cu atat mai surprinzator faptul ca in plina criza economica se gasesc resurse pentru a scuti de impozit pe profit companiile in conditiile mentionate si ca, in apropierea unui an electoral, Guvernul si opozitia par sa cada de acord asupra acestui lucru.

Legea Antreprenorului Social este un subiect fierbinte pe agenda dezbaterilor din Parlament. In numai o saptamana a urcat pe agenda Camerei de la pozitia 102 pana la pozitia 18, urmand a intra in dezbatere maine, 15 noiembrie. In contextul in care societatea civila a creat o Coalitie a Economiei Sociale, care dezaproba acest proiect de lege inca din luna iunie, rigurozitatea traseulului acestui demers legislativ trezeste multe semne de intrebare.

Initiativa FDSC de a contesta proiectul de lege este sustinuta de peste 140 de organizatii (printre care si Federatia Caselor de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor Omenia care are 1.400.000 de membri si Uniunea Nationala a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariatilor, al caror numar de membri este, de asemenea, foarte mare).

In ciuda protestelor si a actiunilor derulate (scrisori de protest catre membrii Comisiilor responsabile, intalniri cu reprezentanti ai Grupurilor Parlamentare, cualti membri ai comisiilor, dar si cu initiatorul legii - deputatul Iulian Iancu, participarea la sedintele Comisiilor din Camera Deputatilor, actiuni de presa etc.), in luna septembrie 2011, Comisia pentru Politica Economica, Reforma si Privatizare condusa de deputatul Mihai Tudose a avizat pozitiv legea antreprenorului social.

Citeste si:

Proiectul legislativ initiatul de deputatul PSD ignora faptul ca economia sociala exista in Romania si are un rol economic si social important.

Faptul ca ponderea sa ca angajator este de 4,3% din totalul locurilor de munca din sectorul privat din Romania nu reprezinta, conform demersului legislativ, o dovada a existentei celui de al treilea sector. Asadar, deputatul PSD propune crearea acestui sector, de la zero, pornind de la falsa premisa ca economia sociala este inexistenta in tara noastra.

Faptul ca economia sociala exista si mai ales ca ea functioneaza este demonstrat de cele 165 000 de locuri de munca din sector, de retelele de membri ale CAR – urilor , CARP-urilor si de cele 495 de unitati protejate care functioneaza pe teritoriul tarii noastre. Fondul Social European recunoaste existenta si sustine economia sociala romaneasca prin finantari ale proiectelor de economie sociala, aflate in plina desfasurare.

Legea propusa spre dezbatere are un fundament eronat si trateaza intr-o maniera inadecvata conceptul de economie sociala. Conform articolul 3 din lege corporatiile si institutiile publice sunt declarate drept antreprenori sociali, in timp ce, actorilor economiei sociale (asociatii, fundatii, cooperative, etc.) li se acorda “privilegiul” de a se implica in calitate de parteneri ai statului sau companiilor.

Continuand in aceeasi nota eronata, dupa cum considera entitatile enuntate anterior, initiativa confunda antreprenoriatul social cu responsabilitatea sociala a companiilor si propune cresterea de 33 de ori a sumelor deductibile pentru "investitii sociale". Din pacate, acestea nu sunt clar definite, astfel incat orice tip de proiect social, orice tip de beneficiar profit sau non-profit poate fi considerat o investitie sociala. La nivel international, exista standarde recunoscute (de ex. SA8000), care atesta gradul de responsabilitate sociala a companiilor. Legea in cauza nu face nicio referire la aceste aspecte. Mai mult, nu exista niciun precedent prin care un stat sa fi reglementat beneficii fiscale pentru companiile care demonstreaza responsabilitate sociala sau fac investitii sociale.

Pentru a reveni in sfera juridica, proiectul de lege “utilizeaza notiuni care nu se regasesc in legislatia actuala” si “nu stabileste concret situatiile in care o persoana poate deveni antreprenor social si nici modalitatile de actiune ale acestuia”. Mentiunile au fost facute de catre Consiliul Legislativ, care a acordat aviz negativ demersului.

In aceste conditii, societatea civila din Romania spune un “NU” hotarat unui proiect care neaga existenta unui sector activ al economiei, care genereaza locuri de munca si aduce beneficii clare comunitatii.