Zsombor Benko, 34 de ani, este inginer de telecomunicatii, cu un master in management. Ca freelancer in telecomunicatii a lucrat pentru operatori de telefonie mobila in aproximativ zece tari in Europa, Asia si Africa. In 2007 s-a orientat spre o investitie despre care putini stiau detalii la momentul respectiv.

“Familia noastra detinea o firma de prelucrare a lemnului (productie de brichete si peleti), asa ca am fost mereu in contact cu domeniul biomasei. In cautare de solutii pentru asigurarea materiei prime (fara afectarea padurilor) am inceput impreuna cu tata documentarea pentru a vedea cum se rezolva aceste lucruri in alte tari din Europa si din America. Rezultatul a fost foarte concludent: in situatia dezvoltarii exponentiale a industriilor utilizatoare de biomasa (fabrici de brichete, fabrici de peleti, centrale energetice prin cogenerare, etc.) materia prima se asigura doar partial din paduri (sub 50%), restul necesarului fiind asigurat din plantatii energetice”, povesteste antreprenorul pentru wall-street.ro.

Plantatiile energetice pot fi de mai multe feluri (salcia energetica, salcam, plop, miscantus, paulownia etc.) insa soiul cel mai raspandit este salcia energetica, planta care reprezinta un procent de peste 70% din totalul de plantatii energetice cultivate. Tara de origine a soiurilor de salcii energetice este Suedia, unde se fac experimente cu diferite soiuri de peste 50 de ani. Intre timp au fost inregistrate la UPOV (Uniunea Internationala pentru Protectia Noilor Soiuri de Plante) peste 25 de soiuri de salcii energetice.

”Dupa mai multe intalniri in anul 2007 am reusit sa semnam un contract de licenta intre firma noastra (SC Kontrastwege SRL) si firma suedeza de cercetare Lantmaennen Agroenergi AB. Aceasta a fost prima licenta din Romania pentru o planta energetica. Prima plantatie de salcie energetica din Romania a fost infiintata in primavara anului 2007 la Miercurea Ciuc”, adauga Zsombor Benko.

Un hectar de salcie energetica - 2.800 euro

Realizarea unui hectar de salcie energetica a costat initial 2.800 euro. In acest stadiu, materialul saditor a fost adus din Suedia. Plantatia, cu o suprafata de 12 hectare, a fost si este folosita ca pepiniera pentru producerea de material saditor. Ulterior, prin specializarea cultivatorilor, prin aparitia unor utilaje speciale necesare pentru plantatii de salcie energetica si datorita materialului saditor produs in Romania, costul realizarii unui hectar de plantatie de salcie energetica s-a redus la 1.700-2.200 euro, in functie de starea terenului. Aceasta investitie se recupereaza in al patrulea an de la plantare.

salcie energetica

Daca initial a platit 1.720 euro pentru materialul saditor aferent unui hectar de plantatie, odata produs in Romania pretul semintelor a scazut la 1.120 euro/ha.

Problemele cu care s-a confruntat la inceput nu au fost putine. Au plecat in primul rand de la faptul ca salcia energetica nu era cunoscuta printre cultivatori. Nefiind nominalizata in Catalogul Oficial al Soiurilor de Plante din Romania, nu era recunoscuta nici de legislatie.

”Solutionarea acestor probleme era posibila numai printr-o munca sustinuta, care a necesitat timp (testele prin Institutul de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor dureaza 3 ani) si foarte multi bani. Cum nu dispuneam de banii necesari pentru o popularizare prin mass media (in special TV), am ales o metoda bazata numai pe munca noastra: prezentari de materiale informative despre salcie in diferite ocazii (targuri, expozitii, zilele satului, intruniri ale primarilor etc.) si deschiderea unui punct de documentare la Miercurea Ciuc”, puncteaza Benko.

Citeste si:

Astfel, timp de doi ani, in fiecare sambata si duminica, ii primea pe cei interesati, le prezenta informatii despre salcie, despre tehnologia de realizare a plantatiilor, calcule de eficienta, si le arata plantatii de diferite soiuri realizate la Miercurea Ciuc. In acest interval, peste 4.500 de oameni din Romania si Republica Moldova au vizitat plantatia de salcie energetica.

salcie energetica

In paralel, a cautat sa convinga autoritatile ca exista in lume plante energetice benefice prin faptul ca utilizeaza terenurile marginale (in cazul salciei - cele cu umiditate ridicata) care stau in paragina, creaza locuri de munca pentru cei cu o pregatire mai modesta, aduc un venit in agricultura si, prin cultivarea de biomasa, ”apara padurile prin reducerea presiunii in goana dupa lemn de foc”.

Salcia energetica se considera matura dupa anul III. Recolta, obtinuta la umiditate de recoltare de 40-45%, este de 25-30 de tone pe an pentru un hectar. Recoltarea este recomandat sa se realizeze din doi in doi, in aceste conditii cantitatea recoltata dublandu-se.

”Consumatorii biomasei de salcie pot fi fabrici de brichetare sau de peletizare, centrale energetice de cogenerare (care pot consuma chiar mai multe 100.000 tone/an), respectiv persoane fizice, existand cazane pe biomasa automatizate de marimi pentru case particulare, pensiuni, hoteluri. In Miercurea Ciuc se construeste o centrala de cogenerare, care va consuma aproximativ 45-50.000 tone/an”, mai spune Zsombor Benko.

Pretul tocaturii de salcie energetica ajunge la 35-40 de euro per tona, valoarea fiind variabila, cu o tendinta crescatoare.

Planurile de dezvoltare vizeaza extinderea plantatiei pana la o suprafata de 600-700 de hectare prin care sa asigure necesarul de 30-35% de biomasa a centralei termice din Miercurea Ciuc. Cresterea suprafetei ar reprezenta o investitie de 2,5 milioane de euro.

Ce avantaje are o cultura de salcie energetica

  • Salcia poate fi inundata pe perioade lungi (chiar si luni de zile) fara ca sa fie afectata. Salcia are capacitatea de evapotranspiratie de 15-20 litrii apa/zi/m2. Datorita acestui avantaj salcia energetica transforma mii de ha de terenuri care sunt in paragina in terenuri utilizabile. Drept urmare salcia nu elimina alte plante din cultura agricola, ci largeste aria plantelor ce pot fi cultivate, aducand avantaje economice insemnate agriculturii si economiei nationale in general. Un calcul estimativ arata ca intr-o ipoteza ca in Romania s-ar planta circa 20.000 ha salcie energetica pe terenuri neutilizate in prezent, s-ar obtine anual energie suficienta pentru incalzirea a aproximativ 145.000 apartamente. (aprox. toate blocurile din Cluj si Brasov).
  • Are o durata de viata de 25-30 ani, timp in care, cu exceptia anului intai, lucrarile de executat pe plantatie sunt doar de administrare de ingrasaminte (pentru a obtine o recolta mai buna) si recoltarea, asigurand un venit constant si sigur proprietarilor de plantatii.
  • Are o capacitate de preluare anuala a 20-30 to/ha de namol provenit din epurarea apelor reziduale. Aceasta proprietate face ca apele reziduale nu trebuie epurate biologic, ci dupa inundarea plantatiei, prin evapotranspiratie, apa, ajunge in atmosfera curata, evitand infectarea apelor curgatoare. Acest avantaj a fost recunoscut in multe tari Europene, fiind elaborate sisteme de statii de epurare cu plantatii in jurul lor.
  • Datorita continutului inalt de salicina, tocatura obtinuta din salcia energetica nu are nevoie de depozit acoperit, ceea ce reprezinta un avantaj economic important.
  • Energia consumata pentru producerea salciei energetice este de numai 5% din energia rezultata prin utilizarea ei ca sursa energetica.
  • Recoltarea se face iarna (dupa caderea frunzelor) cand atat forta de munca, cat si utilajele sunt neutilizate.
  • Salcia energetica se recolteaza anual (sau din doi in doi ani, dar nu mai mult de trei in trei ani), evitand astfel presiunea asupra padurilor pentru combustibil ieftin.