Maladia satului romanesc se refera la incurajarea lenei si descurajarea investitiilor in zona rurala, a spus Tudor Cojocaru, unul dintre fondatorii fermei Nutrivega.

“Ajutoarele sociale descurajeaza investitiile in satul romanesc, iar lipsa fortei de munca este o problema majora. Daca eu ma duc ca investitor la Primarie si cer sa imi trimita oameni ca sa ii angajez, imi dau foc la ferma pentru ca pierd ajutoarele sociale. La dimensiunea actuala a afacerii mele, nu imi permit sa ofer salarii pentru muncitori mai mari de 1.000 de lei pe luna. Ce motivatie sa aiba un satean sa munceasca o luna pentru aceasta suma, cand poate primi 500 de lei de la stat fara sa faca nimic?”, a declarat Cojocaru, in cadrul conferintei AgriFinance, eveniment organizat de wall-street.ro in parteneriat cu Patria Bank si TMT PR.

Ajutoarele sociale descurajeaza investitiile in satul romanesc (...). Daca eu ma duc ca investitor la Primarie si cer sa imi trimita oameni ca sa ii angajez, imi dau foc la ferma pentru ca pierd ajutoarele sociale - Tudor Cojocaru, Nutrivega

Nutrivega este o ferma in curs de certificare ecologica din zona Vaslui, care in prezent cultiva legume pe o suprafata de 10.000 mp. Ferma a cooptat o familie de tarani din zona, cu traditie in agricultura, astfel incat sa poata combina atat viziunea antreprenoriala, cat si componenta de experienta in zona agriculturii.

“Acesti oameni inteleg foarte greu conceptul de afacere, ei stiu ca au nevoie de bani si atata tot, am fost pusi in multiple randuri in situatia in care am ramas cu fundul in stratul de rosii pentru ca nu mai vroiau sa munceasca”, a mentionat Cojocaru.

Problema lipsei fortei de munca a fost adusa in discutie si Florin Cojocariu, fondatorul CAP Gurbanesti, care considera ca situatia este practic imposbil de rezolvat in satele izolate.

Problema reala a fortei de munca consta in degradarea sociala a statului romanesc, iar aceasta nu este o problema rezolvabila de catre un singur antreprenor. Noi vrem sa facem la Gurbanesti o scoala profesionala privata, cu regim de internat, pentru lucratori din agricultura si industria alimentara, pentru ca altfel nu ii informeaza nimeni si stau si beau. Sunt copii de 15 ani, care au abandonat scoala si care fac numai munca bruta, dar in cazul carora inca mai exista speranta. Mai sunt si cei de 18-20 de ani care ajung sa stea si sa traiasca doar din ajutoare sociale, sau care pleaca in Italia”, a mentionat Cojocariu.

“Fermele romanesti seamana mai mult cu firmele de IT din California: au nevoie de finantare sa poata experimenta”

Fondatorul CAP Gurbanesti considera ca reforma satului romanesc poate incepe doar prin afacerile mici locale, care creeaza locuri de munca si care trebuie sa se asocieze pentru a deveni mai puternice in relatia cu bancile sau clientii.

Citeste si:

“Singura solutie este sa facem cooperative agricole, sa strangem fermierii mici, care au structura antreprenoriala si care au probleme in principiu de finantare, probleme de expertiza sau de forta de munca calificata. Vrem sa ne asociem pentru ca problema finantarii vine de la faptul ca mergem pe modelul antreprenorial, al unei firme mici care are nevoie de capital de risc mai mult decat de capital de investitii. Fermele romanesti seamana mai mult cu firmele de IT din California, pentru ca au nevoie de finantare pentru a putea experimenta”, a declarat Florin Cojocariu.

Finantarea fermelor se blocheaza adesea din cauza faptului ca bancheri nu au cunostinte suficiente despre specificul afacerilor in agricultura, dar si din cauza faptului ca fermierii nu prezinta de fiecare data informatii in termeni cantitativi si simpli despre propriul business.

Fermierul trebuie fara jena sa intrebe direct bancherul daca are sau nu expertiza agricola. Uneori banca nu intelege modelul de business al afacerii care cere finantare - Codrut Nicolau, Patria Bank

Codrut Nicolau, director relatii comerciale Carpatica, membra a Patria Bank a scos in evidenta cinci probleme care pun piedici finantarii bancare in agricultura:

  • Banca nu intelege modelul meu de business si toate aspectele specifice acestuia, inclusiv ciclurile de productie.
  • Bancherii oferta fermierilor produse de finantare standard care nu sunt corecte pentru afacerile sezoniere, sau care sunt puternic afectate de impredictibilitate.
  • Analiza financiara a afacerilor in agricultura se realizeaza strict pe baza culturilor din ultimul an, lucru care nu este mereu relevant. Nicolau considera ca analiza dosarelor ar trebui sa fie facuta luand in calcul structura culturilor viitoare.
  • Flexibilitatea diferita a bancilor in a trata intarzierile referitoare la incasarea subventiilor si granturilor in agricultura.
  • Neacceptarea de catre banci a anumitor tipuri de colaterale sau garantiile in exces solicitate fermierilor.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, reprezentantul Patria Bank le recomanda antreprenorilor din agricultura sa intrebe “fara jena” bancherul cu care discuta daca se pricepe la agricultura. “Bancile trebuie sa aiba consilieri cu dubla specializare, care sa inteleaga cum functioneaza o ferma si care pot merge in curtea fermierilor inainte de a acorda un credit. Este un lucru pe care il promovam si in cadrul Patria”, a declarat Codrut Nicolau.

Patria Bank a semnat recent un parteneriat cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) in vederea acordarii de credite fermierilor pentru schemele de sprijin implementate de APIA in Campania 2016.

In baza conventiei, agricultorii pot obtine in avans pana la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverintei eliberate de APIA.

Foto: Ovidiu Udrescu