Potrivit sursei citate, localnicii din Banpotoc au cerut ca pe terenul exploatat pentru materiale de constructii sa fie realizate o baza sportiva si spatii verzi, in conditiile in care in planul de conformare inaintat APM pentru obtinerea avizului de mediu firmele constructoare au prevazut o zona de dezvoltare economica.
De cealalta parte, satenii din Pricaz au reclamat ca s-a exploatat prea mult pamant din perimetrul aprobat, motiv pentru care terenul nu ar mai putea fi redat circuitului agricol.
Georgeta Barabas a spus ca lucrarile la autostrada vor putea continua, dar constructorii nu vor mai putea prelua materiale de umplere pentru infrastructura din perimetrele Banpotoc si Pricaz, pana cand nu vor reface planurile de mediu.
"Oamenii reclama si perimetrul de unde s-a excavat pana acum, dar si perimetrul care urmeaza sa se exploateze si care maine (marti - n.r.) este in sedinta Comisiei de Autorizare Tehnica. Va trebui sa revizuim lucrarile de refacere a mediului pentru perimetrul pe care sa il alocam si sa fim mult mai severi pentru perimetrul pentru care se cere acum aviz. Oprim lucrarile de excavare a materialelor de umplutura ceea ce insemna bineinteles timp mai mult si cheltuieli mai mari pentru firmele constructoare. Trebuie studii si bani suplimentari pentru a raspunde solicitarilor comunitatii si nevoii acesteia de a trai intr-un mediu curat", a spus Barabas.
Directorul APM Deva a afirmat ca firmele constructoare au respectat planurile initiale de mediu aprobate, mentionand insa ca legislatia permite comunitatilor locale sa vina cu observatii referitoare la derularea proiectului in ceea ce priveste mediul.
In conditiile in care constructorii nu mai pot folosi materiale din perimetrele Banpotoc si Turdas, o solutie ar putea fi, in opinia directorului APM Hunedoara, alte materiale de umplutura care pot fi gasite pe haldele de zgura de la Hunedoara sau Ghelari.
"Solutia este utilizarea altor materiale de umplutura din perimetre autorizate, cum ar fi zgura sau calcarul dolomitic din zona Hunedoara", a spus Barabas.
Potrivit sursei citate, pentru utilizarea acestor materiale este nevoie de un acord al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNANDR).
Tronsonul Deva - Orastie, de pe traseul autostrazii Nadlac - Timisoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitesti - Bucuresti - Constanta, beneficiaza de o finantare in valoare de 177,92 milioane de euro (fara TVA), din care contributia Comisiei Europene se ridica la 108,91 milioane de euro, iar cea a Guvernului Romaniei este de 69 de milioane de euro, fara TVA. Lungimea tronsonului este de 32,5 kilometri, cu doua benzi pe sens. Pe traseu vor fi construite 21 de poduri si pasaje, cel mai mare fiind podul peste raul Mures, care va avea o deschidere de 720 de metri.
Termenele de finalizare a lucrarilor sunt august 2012 pentru segmentul Simeria - Orastie si februarie 2013 pentru sectorul Deva - Simeria.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: