Reprezentantii societatii civile si-au exprimat parerile privind proiectul in cadrul unei dezbateri publice organizate miercuri de Primaria Municipiului Bucuresti (PMB).

Autorul proiectului, arhitectul Alexandru Beldiman, a prezentat o serie de modificari care vor fi aduse pietei prin construirea pasajului subteran asemanator celui de la Universitate, cu scari pietonale si rulante, dar si cu lifturi pentru persoanele cu dizabilitati, si cu spatii comerciale, unde ar putea fi mutate si tarabele din zona. Pasajul subteran va avea o suprafata de 5.600 de metri patrati, din care 550 de metri patrati vor reprezenta spatii comerciale.

In plus, pasajul va presupune si constituirea unui nod intermodal de transport, asigurand legaturi intre statiile de metrou, RATB si taxiuri, si refacerea retelei edilitare in zona.

Pasajul va avea cinci intrari: doua in zona Academiei de Studii Economice, una la Coloane, una in zona BCR si una la intersectia bulevardelor Lascar Catargiu si Dacia.

La suprafata, construirea pasajului va presupune largirea trotuarelor cu patru metri, precum si cresterea suprafetei alocate spatiilor verzi, de la 128 la 528 de metri patrati, urmand sa fie plantati in zona 55 de frasini.

Suprafata rezervata circulatiei pietonale va creste de la 2.327 la 3.155 de metri patrati, ajungand sa reprezinte 29,26 la suta din suprafata pietei, in timp ce suprafata rezervata circulatiei rutiere se va diminua de la 8.326 la 7.100 de de metri patrati, respectiv de la 77,23 la suta, la 65,84 la suta din suprafata pietei.
Timpul de asteptare a pietonilor la semafoare, care este in medie de 42 de secunde, va disparea, iar durata de deplasare a acestora prin acest punct al orasului va scadea de la 138 la 78 de secunde, in timp ce timpul de asteptare a vehiculelor in intersectie va scadea cu o treime, de la 135 la 90 de secunde.

Pasajul va aduce eficienta in trafic

Prin scurtarea duratei de asteptare a masinilor in intersectie, se estimeaza ca va scadea si nivelul poluarii, cu 7 la suta - emisiile de dioxid de carbon, cu 8 la suta - emisiile de oxizi de azot, cu 6 la suta - emisiile de particule si cu 24 la suta - emisiile de compusi organici volatile.

Societatea civila a cerut organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului dupa ce Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aferent a fost pus in dezbatere publica pe site-ul PMB, la inceputul acestui an.
Printre cei prezenti la eveniment s-au numarat reprezentanti ai unor ONG-uri precum Centrul de Resurse pentru Participare Publica (CeRe) si ActiveWatch, care au cerut organizarea dezbaterii, Pro Patrimonio, ProDoMo, Militia Spirituala, Grupul pentru Dezvoltare Locala etc.

Citeste si:

Acestia au subliniat mai intai "lipsa transparentei" primariei in cazul unor astfel de proiecte de infrastructura in Capitala, aratand ca postarea pe site-ul institutiei nu inseamna transparenta, iar societatea civila este cea care trebuie sa ceara, de fiecare data, sa fie organizate dezbateri.

Totodata, reprezentantii ONG-urilor si-au exprimat dezaprobarea fata de constructia pasajului pietonal, aratand ca se adopta din nou o solutie pentru inlesnirea traficului auto, care ar trebui descurajat in centrul orasului, in favoarea transportului pietonal, pe bicicleta si in comun. In schimb, au mai spus reprezentantii societatii civile, pietonii sunt din nou "dusi sub pamant", iar soferii incurajati sa vina in centru, pe unde vor putea traversa mai repede.

Directorul Directiei Transport din PMB, Ion Dedu, le-a raspuns ca "acest proiect are ca rol ordonarea atat a traficului auto, cat si a traficului pietonal, astfel incat sa nu mai existe conflicte la sol". "Vorbim despre reamenajarea unei piete in conditii moderne", a explicat Dedu.

Pentru construirea pasajului, PUZ trebuie aprobat de Consiliul General la Municipiului Bucuresti (CGMB), nestiindu-se deocamdata cand va intra pe ordinea de zi.

La jumatatea lunii decembrie 2006, CGMB a aprobat un proiect pentru construirea, in Piata Romana, a unui pasaj pietonal subteran care ar fi trebuit sa fie finalizat in 2008.

Potrivit studiului de fezabilitate aferent proiectului din 2006, respectivul pasaj urma sa se intinda pe o suprafata de 5.200 de metri patrati si sa fie prevazut cu functiuni comerciale. Pentru realizarea pasajului, municipalitatea aloca atunci 64.633.260 lei.

Potrivit reprezentantilor municipalitatii, contractul de executie a fost atribuit printr-o licitatie demarata tot in 2006 unui consortiu din care fac parte firmele Astaldi SpA si Euro Construct Trading.