Companiile locale specializate in constructia de drumuri au avut in perioada 2007-2011 o marja medie a profitului de aproximativ 8%, dubla fata de cea a celor straine, potrivit Consiliului Concurentei, care se asteapta atat la falimente, cat si la achizitii sau fuziuni pe piata in perioada urmatoare.
"Perioada de crestere a sectorului de constructii, respectiv 2007 - 2008 s-a reflectat si in cresterea cifrei de afaceri totala obtinuta din activitati executie de lucrari de constructii de drumuri de catre intreprinderile identificate ca fiind active pe piata. Astfel, in anul 2008, aceasta a fost de aproximativ 3,885 miliarde euro, in crestere cu 27% fata de anul 2007. In anul 2011, cifra de afaceri totala a fost de aproximativ 3,447 miliarde de euro, in crestere cu 16% fata de anul anterior. Tendinta indicatorului este de revenire fata de perioada de declin, 2009 - 2010", se arata in document..
In perioada 2007 – 2008, aproximativ 90% din firmele active pe piata au inregistrat profit, in timp ce in perioada 2009 – 2011, procentul acestora a scazut la aproximativ 80%.
Cotele de profit ating un maxim de aproximativ 30% in anul 2009, dar in general se situeaza sub 4%. Aproximativ 99% dintre firmele care au realizat profit, in fiecare an din perioada analizata, au avut cote ale castigului de sub 4%, potrivit sursei citate.
"Pe fondul unei evolutii pozitive a cifrei de afaceri in perioada de crestere economica, de regres in perioada de criza si cu tendinta de revenire in anul 2011, evolutia profitului net realizat de intreprinderile active pe piata a fost descrescatoare in perioada analizata. Astfel, in anul 2011, profitul net a insumat aproximativ 260 milioane euro, in scadere cu 42% fata de anul 2007. O posibila cauza ar fi lipsa lichiditatilor datorata intarzierii efectuarii platilor de catre autoritatile contractante pentru lucrarile care le-au fost executate, pe fondul cresterii costurilor financiare ale creditarii", arata autorii analizei raport.
O marja de profit de 8%
In perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obtinut pe piata a fost de aproximativ 7%, respectiv de circa 8% pentru constructorii romani si de circa 4% pentru cei straini. In anul 2011, circa 19% dintre constructorii romani au inregistrat pierderi, comparativ cu 45% dintre cei straini. Institutia noteaza ca procentul de firme romanesti care au inregistrat pierderi a crescut de la circa 3% in anul 2007 la aproximativ 19% in anul 2011, in timp ce ponderea companiilor straine s-a mentinut in intervalul 34 - 47%, in intreaga perioada.Analizand rezultatele financiare ale constructorilor straini, s-a constatat ca aproximativ 75% dintre acestia au raportat pierderi, in cel putin un an, respectiv 43% au raportat pierderi in cel putin 3 ani din cei 5 ani ai perioadei 2007 - 2011.
"Absenta, ani la rand, a profiturilor la aproximativ 43% dintre constructorii straini ridica intrebari referitoare la: «Cum se mentin aceste intreprinderi pe piata»? sau «De ce nu decid sa se retraga din Romania»?. Aceste firme sunt unele multinationale, cu experienta si recunoastere in domeniu, deci nu se pune problema lipsei unei strategii de afaceri generatoare de profit. Dupa cel putin cinci ani de activitate in Romania se presupune, de asemenea, ca au depasit dificultatile si cheltuielile suplimentare impuse de intrarea pe o noua piata. Absenta profiturilor constructorilor straini s-ar putea explica prin transferul profiturilor catre alte firme ce apartin aceluiasi grup prin incheierea de diferite contracte (de consultanta, furnizare de forta de munca/materiale de constructii)", se mai arata in raport.
Din firmele active pe piata in perioada analizata, primele 10, romanesti si straine, au cumulat in fiecare an in perioada 2007 – 2011 o cota de piata situata in intervalul 39 - 46%. Topul primilor 10 jucatori este dominat, in perioada 2008 - 2011, de grupul UMB, controlat de omul de afaceri Dorinel Umbrarescu, in analiza caruia au fost luate in considerare firmele A&R, UMB Spedition si Tehnostrade, toate trei din judetul Bacau.
Printre jucatorii care s-au mentinut in top, cu cote de peste 5%, institutia mentioneaza grupul francez Colas (Colas Drumuri, Colas SA Franta Sucursala Romania, Colas Romania, SCCF Iasi - Grup Colas, Sorocam Bucuresti, ADP Timisoara si ADP Constanta) - in perioada 2007 - 2010, Romstrade (firma detinuta de omul de afaceri Nelu Iordache) si Bechtel International – ambele in perioada 2007 - 2009, Tehnologica Radion (in anii 2008 si 2010), grupul austriac Strabag (Antrepriza Reparatii si Lucrari - ARL Cluj, Bitunova Romania Bucuresti, Drumco Timisoara si Strabag Bucuresti) - in anul 2010 si grupul italian Astaldi (Astaldi SPA Italia sucursalele Romania si Gheorghe Petrascu Bucuresti, Italstrade SPA Sucursala Bucuresti si Astalrom Calarasi) - in anul 2011.
Consiliul Concurentei arata ca, analizand profiturile obtinute de principalele firme active pe piata, au fost evidentiate castiguri substantiale ale firmelor romanesti, comparativ cu cele, moderate, obtinute de catre cele straine.
"Insumate, profiturile obtinute de intreprinderile romanesti depasesc 30% din profitul total obtinut pe piata, in fiecare an al perioadei analizate, ajungand chiar la valori de peste 50% in anii 2009 si 2010. In perioada 2007 – 2011, marja medie a profitului obtinut de catre principalele firme active pe piata a fost de 10,5%, respectiv de circa 16% pentru constructorii romani si de circa 4%pentru cei straini", se spune in raport.
Referitor la pierderile inregistrate de intreprinderile active pe piata lucrarilor de constructii de drumuri, acestea s-au incadrat in intervalul 13 - 26% din cifra de afaceri obtinuta.
Conform datelor institutiei, in 2011 piata a inregistrat o valoare estimata la aproximativ 2,2 miliarde euro, in crestere cu 21% fata de anul precedent. Piata s-a plasat la 1,27 miliarde euro in 2007 si s-a mentinut la 1,7 miliarde euro in urmatorii doi ani.
"Pentru perioada urmatoare, se estimeaza un proces, pe de-o parte, de falimente in sectorul constructiilor, iar pe de alta parte, de achizitii si fuziuni pe aceasta piata, mai ales in contextul crizei economice", se arata in raportul institutiei.
Autostrazile din Romania, de trei ori mai scumpe decat la vecinii bulgari
Cu o densitate a drumurilor de 350 km/1000 km patrati, Romania se situeaza cu mult sub media europeana de 1.196 km/1000 kilometri patrati si sub cea est-europeana, de 933 km/ 1.000 km patrati.
La sfarsitul anului 2012, infrastructura rutiera publica a Romaniei totaliza 84.185 km, din care 16.337 km (19,4%) drumuri nationale, 35.380 km (42,0%) drumuri judetene, 31.918 km (37,9%) drumuri comunale si 550 km (0,7%) autostrazi. Din numarul total de km de autostrada, 530 km sunt in administrarea CNANDR si 20 km in cea a municipiului Bucuresti.
In Romania, pretul mediu al unui km de autostrada construit in zona de ses este de 23,3 milioane lei/km, iar cel al unui km de autostrada construit in zona de deal este de 20,8 milioane lei/km, ambele peste nivelul standardelor de cost. Comparativ cu Bulgaria, pretul mediu/km de autostrada construit in zona de ses este de aproape trei ori mai mare.
Potrivit calculelor Consiliului Concurentei, pretul mediu/km al autostrazilor aflate in exploatare in Romania este de circa 23 milioane lei.
In perioada 2000-2013, Uniunea Europeana a alocat aproximativ 65 de miliarde de euro din cadrul Fondului european de dezvoltare regionala (FEDER) si al Fondului de coeziune in vederea
cofinantarii lucrarilor de infrastructura rutiera. Romania a atras doar 5,3% din fonduri, mai mult decat Bulgaria (2%), dar sub nivelul atins de Polonia (27,5%), Cehia (6,5%) si Ungaria (6%), potrivit sursei citate.
"Lipsa unei infrastructuri de transport adecvate reprezinta o adevarata frana in calea functionarii normale si stimularii activitatii economice, in special, in ceea ce priveste sectoarele direct legate de infrastructura rutiera, precum turismul si transporturile de persoane si marfa", se mai arata in raport.
Documentul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile si poate fi consultat pe site-ul institutiei.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
