Bugetul multianual al UE pentru 2014-2020 aloca 26 de miliarde de euro pentru cele noua coridoare de transport.
Romania este inclusa in coridoarele de transport Orient/Est-mediteraneean si Rin-Dunare, arata documente publicate de Comisia Europeana.
Astfel, Orient/Est-mediteraneean urmeaza sa conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltica, Marea Neagra si Marea Mediterana, optimizand utilizarea porturilor tarilor UE. Proiectul va imbunatati legaturile de transport intre nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonica si Europa de Sud-Est. Coridorul continua pe mare catre Grecia si Cipru.
Coridorul Rin-Dunare, avand la baza Dunarea si Main (Germania), va lega regiunile Strasbourg si Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta si Marea Neagra, cu o componenta importanta asigurand conexiunea intre Munchen, Praga, Zilina, Kosice si granita cu Ucraina.
Romania poate obtine in programul Orient/Est-mediteraneean o finantare europeana pentru calea ferata Arad-Timisoara-Calafat. In timp ce in Ungaria lucrarile sunt aproape finalizate, in Romania procesul se afla inca in desfasurare, noteaza Comisia Europeana. De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere intre Vidin si Craiova.
In cadrul coridorului Rin-Dunare, Romania poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructura feroviara si canale navigabile.
Printre acestea se numara realizarea de studii pentru o retea de cale ferata de mare viteza intre Budapesta si Arad, modernizarea unor anumite sectiuni de cale ferata si studii pentru trenuri de mare viteza pe ruta Arad-Brasov-Bucuresti-Constanta, precum si studii si lucrari la calea ferata Craiova-Bucuresti.
Romania are incluse in coridorul Rin-Dunare si mai multe proiecte pentru porturi si transportul fluvial.
Astfel, autoritatile pot atrage fonduri europene pentru studii si lucrari de dezvoltare a platformelor multimodale si conexiuni cu regiunea in cazul porturilor Giurgiu si Galati, pentru studii si lucrari vizand transportul pe Dunare (Kehlheim (Germania)-Constanta/Midia/Sulina), precum si pentru studii si lucrari la canalul Dunare-Bucuresti.
Portul Constanta poate accesa de a asemenea de fonduri europene, pentru conexiuni de transport si servicii incluzand spargatoare de gheata.
Romania poate beneficia de fonduri si pentru mai multe noduri cheie de transport incluse in reteaua centrala europeana. Astfel, autoritatile pot finanta partial cu bani europeni studii si lucrari pentru nodurile de transport Timisorara-granita cu Serbia, Iasi-granita cu Republica Moldova, Suceava-granita cu Ucraina, Targu Neamt-Ungheni, Alba Iulia-Turda-Dej-Suceava-Pascani-Iasi, Bucuresti-Buzau si Ploiesti-Suceava.
Fondurile de 26 de miliarde de euro alocate transporturilor in cadrul mecanismului "Conectarea Europei" vor servi in practica drept "capital initial" pentru stimularea investitiilor suplimentare din partea statelor membre in vederea finalizarii conexiunilor si legaturilor transfrontaliere dificile, care altfel nu ar fi probabil construite, se arata intr-un comunicat al CE. Costul implementarii primei faze de finantare a retelei centrale pentru perioada 2014–2020 este estimat la 250 de miliarde euro. Reteaua centrala urmeaza sa fie finalizata pana in 2030.

Ce proiecte ocolesc Romania

Cele sapte coridoare de transport in care Romania nu este implicata sunt coridorul Scandinavo-mediteranean, Marea Nordului-Marea Baltica, Marea Nordului-Marea Mediterana, Marea Batica-Marea Adriatica, Rin-Alpi, coridorul Atlantic si coridorul Mediteranean.
Noua retea centrala de trasnsport va conecta 94 de porturi europene principale cu legaturi feroviare si rutiere, 38 de aeroporturi principale cu legaturi feroviare cu orase mari, 15.000 de kilometri de linii de cale ferata modernizate pentru circulatia de mare viteza, precum si 35 de proiecte transfrontaliere pentru reducerea blocajelor.
Statelor membre UE le revine sarcina de a prezenta Comisiei, inca de la inceputul anului 2014, propuneri detaliate pe baza carora urmeaza sa fie alocata finantarea.Nivelul exact al finantarii UE disponibile depinde, de asemenea, de detaliile propunerilor nationale, se arata in counicatul Comisiei. In general, pentru orice perioada bugetara de sapte ani, contributia UE la dezvoltarea infrastructurii de transport principale va fi, in mod normal, de aproximativ 20 % din costurile de investitii.
Sprijinul pentru studii individuale poate fi de pana la 50 %, iar pentru studii si lucrari de constructii in cazul proiectelor transfrontaliere, de pana la 40 %. Restul provine de la statele membre, de la autoritatile regionale sau, eventual, de la investitori privati. In ceea ce priveste suma de cel putin 11,3 miliarde euro rezervata pentru statele membre eligibile pentru finantare din Fondul de coeziune, cofinantarea se poate ridica pana la maximum 85 %.