Premierul Victor Ponta spune ca este prioritar segmentul Comarnic-Brasov intrucat are cel mai mare trafic din Romania, iar reteaua de autostrazi este gandita pentru a reuni regiunile istorice pana in 2018.

"Comarnic-Brasov e un proiect pe care il consider esential pentru aceasta guvernare si pentru tara in ansamblu. E tronsonul cu cel mai mare trafic din Romania, nu doar pentru caracteristica de turism, ca acolo merg bucuresteni in week-end, ci mai ales pentru legatura intre Ardeal si Bucuresti. Unim practic toate regiunile istorice si avem iesiri spre granitele importante, atat spre Moldova, cat si spre Ungaria si spre Bulgaria", a spus Ponta.

Prognoza traficului rutier pentru anul 2015 ne arata ca segmentele de drum cu peste 16.000 de vehicule in 24 de ore vor fi: Bucuresti-Predeal, Bucuresti-Pitesti, Bucuresti-Urziceni, Bucuresti-Ghimpati. Tronsonul Pitesti-Sibiu va avea un trafic mai mic, intre 8.000 si 16.000 de vehicule.

Pro
Decizia lui Ponta nu este privita prost de toata lumea, pentru ca o autostrada care leaga Capitala de Sibiu poate fi cu 40 km mai lunga pe Brasov, decat pe Pitesti, si ajuta si turismul.

“Din punct de vedere economic este la fel de buna varianta cu Valea Prahovei pentru ca diferente mari de kilometri nu sunt, iar aceasta sprijina turismul. O autostrada este binevenita indiferent ca e pe Valea Prahovei sau pe Valea Oltului pentru ca au acces si camioanele. Noi circulam mai mult pe Bucuresti-Brasov”, a declarat Cristian Baciucu director general Rombus Transport, parte a grupului Eurolines, firma de transport intern si international de persoane, cu un parc de 35 de autocare.

Statul a incercat si in urma cu 3 ani sa inceapa lucrarile la autostrada Comarnic-Brasov, cand licitatia a fost castigata de asocierea Vinci – Aktor insa nu a nu a fost de acord cu anumite clauze din contract. In prezent, pentru tronsonul Comarnic – Brasov, firmele inscrise sunt China Communications Construction, asocierile Spedition UMB-Tehnostrade, Vinci - Strabag - Aktor si Impregilo – Salini.

Contra
Cea mai afectata companie de aceasta decizie este Dacia, cel mai mare exportator roman, care mai are de asteptat 10 ani pana cand va avea autostrada de la Pitesti la Sibiu.

Pentru autostrada Pitesti-Sibiu, statul a cheltuit in urma cu sase ani peste 2 milioane de euro cu studiul de fezabilitate, insa anul acesta a hotarat ca proiectul mai poate sa astepte, chiar daca transportatorii de marfa, componentisti auto si cei doi producatori de masini Dacia si Ford sunt afectati de viteza mica de deplasare si de blocajele din trafic, din cauza lipsei unei autostrazi.

Citeste si:

“Guvernul ignora faptul ca pe Brasov nu este un traseu validat de UE si ignora faptul ca traseul Pitesti-Sibiu face parte dintr-un coridor international. Promisiunea facuta in Parlament cu privire la autostrada Pitesti-Ramnicu Valcea si Valcea-Sibiu pana in 2022 a fost facuta sa ne astupe gura. Lipsa unei autostrazi pe Valea Oltului intre Pitesti si Sibiu costa uzina Dacia anual peste 10 mil. euro, in conditiile in care costul pe fiecare masina transportata la export creste cu 60 de euro pe unitate. Viteza medie comerciala pe Valea Oltului este de 37 km/h, iar daca ar fi autostrada, indiferent de traseu, camioanele ar putea circula cu 60-80 km/h, inregistrand atat o economie de timp, cat si de bani “, au declarat surse din cadrul uzinei Dacia, scrie Mediafax.

De aceeasi parere cu Dacia este si Asociatia Romana pentru Transporturi Rutiere Internationale (ARTRI) care spune ca o autostrada pe Valea Oltului ar reduce timpul de transport si costurile.

“Ce se construieste spre litoral si spre statiunile montane, este util traficului de week-end in general. Transportatorii de marfa asteapta de peste 20 de ani un proiect de traversare a tarii de la vest la est si de la nord la sud care sa le reduca timpii si costurile. Prin amanarea sectiunii Sibiu-Pitesti, Valea Oltului va ramane la fel de aglomerata si va persista impresia ca transporturile rutiere de marfa sunt defavorizate”, a spus Florinel Andrei, secretar general al ARTRI.

De unde vin banii

Executivul a identificat patru surse de finantare a proiectelor: TEN-T Coeziune (3 miliarde euro, pentru perioada 2014-2020), TEN-T Dezvoltare regionala (1,8 miliarde euro pentru 2014-2020), concesiune/PPP (fonduri private si fonduri de la buget, ultima categorie neputand depasi 49%), respectiv statul roman (din fondul creat in urma indexarii accizei pe combustibili, de circa 750 milioane euro anual).

Din fondurile de dezvoltare regionala pot fi finantate cu 1,8 miliarde de euro doua segmente de autostrada, Sibiu-Brasov si Brasov-Bacau, in asa fel incat sa se poata uni chiar in perioada imediat urmatoare Moldova si Transilvania. Autostrada Sibiu-Brasov va avea peste 140 de kilometri si va fi gata in 2020.

In ceea ce priveste tronsoanele finantate in regim de concesiune sau parteneriat public-privat, Ponta a spus ca pe data de 9 decembrie se depune oferta finala pentru Comarnic-Brasov.

Compania de Drumuri a deschis circulatiei, in decembrie, un nou tronson al soselei de centura a orasului Brasov si pentru alte doua sectiuni ale variantei ocolitoare asteapta aprobarea documentatiei din partea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP).

Se deschide traficul pe centura Brasov, doar pe un tronson

Se deschide traficul pe centura Brasov, doar pe un tronson

Conform Executivului, pentru prima data decizia privind noi tronsoane va fi luata prin consultare publica, iar pana in 2022 primele 16 orase din Romania vor fi conectate prin autostrazi (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi, Constanta, Craiova, Brasov, Galati, Ploiesti, Oradea, Braila, Arad, Pitesti, Sibiu, Bacau, Targu Mures).