Altfel, Neaga a spus ca soferii vor fi amendati. Propunerea a scandalizat, din nou, opinia publica. Practic, soferii inzapeziti sunt pusi acum sa repare problemele unui sistem, la care au contribuit deja cu 16 milioane de euro. Deficientele sistemului de plata au generat mii de procese, blocand activitatea a zeci de judecatorii din tara. RISE Project a monitorizat principalele probleme ale acestui sistem de la introducerea lui, in urma cu patru ani, si pana astazi.

Cu sau fara rovinieta

In 2010, contractul pentru implementarea rovinietei electronice a fost castigat de consortiul UTI/Novensys. Era vorba de un contract de peste opt milioane de euro fara TVA. La vremea respectiva, licitatia a fost contestata de ceilalti participanti. Contractul presupunea punerea in functiune a zece camere fixe si 14 mobile care sa supravegheze traficul si sa identifice autoturismele care circula fara roviniete pe drumurile nationale.

Sistemul a fost inaugurat pe 1 octombrie 2010, fara a se realiza insa o baza de date completa, in care sa fie inventariate toate autoturismele cu rovinieta si perioada de valabilitate a acestora.

Dupa punerea in functiune, serverul care prelucra datele in timp real s-a blocat in nenumarate randuri. Dupa doar o saptamana de la inaugurare, directorul CNADNR de la acea vreme, Liviu Costache, le-a interzis propriilor angajati sa inregistreze amenzile pentru ca baza de date cu numere de inmatriculare nu era definitivata. Seful de la autostrazi a semnat un document oficial in care se mentiona: ” aplicarea unor sanctiuni contraventionale fara interogarea unei baze de date complete pot (sic!) conduce la sanctionarea unor utilizatori care nu au incalcat legislatia in vigoare, ceea ce poate conduce la prejudicii de imagine asupra CNADNR.”