Tarile dezvoltate din Vest si inclusiv Statele Unite ale Americii au inteles cel mai bine provocarea viitorului in domeniul transportului pe sosele si au inceput deja sa testeze si sa construiasca autostrazi si drumuri de mare viteza care sa fie adaptate in special autovehiculelor electrice.
Cel mai nou exemplu in acest sens vine din Marea Britanie, acolo unde autoritatile vor testa soselele care vor alimenta cu energie automobilele electrice si pe cele hibride chiar in timp ce acestea se afla in miscare. Testele vor determina cum poate tehnologia din prezent sa functioneze in mod eficient si in siguranta, oferind posibilitatea soferilor sa detina automobile cu emisii scazute de dioxid de carbon si sa le confere acestora posibilitatea sa circule pe distante lungi fara sa fie nevoiti sa se opreasca si sa isi alimenteze automobilul.
Este de asteptat ca testele sa aiba loc pe soselele private din Regat si sa dureze cel putin un an si jumatate, pentru ca ulterior sa aiba loc implementarea acestei tehnologii si pe soselele publice de mare viteza, pe autostrazi si drumuri express.
Conform presei din Marea Britanie, testele vor presupune echiparea automobilelor electrice cu o tehnologie wireless care va comunica cu un echipament care va fi instalat in soseaua inteligenta care va comunica cu vehiculul pe intreaga distanta parcursa.
Citeste si:
Pentru aceasta revolutie tehnologica a transportului pe sosele, autoritatile insulare si-au bugetat 200.000 de lire sterline ( euro ), suma necesara studiului de fezabilitate.
“Potentialul de a reincarca vehicule cu emisii scazute in miscare ofera posibilitati uriase. Guvernul este pregatit sa aloce in urmatorii cinci ani 500 de milioane de lire sterline in aceste tehnologii care vor creste exponential numarul de angajari in domeniul constructiilor si vor spori crestea sectorului de profil”, a declarat Andrew Jones, Ministrul de Transporturi al Marii Britanii.
La randul sau, Mike Wilson, inginer sef al companiei publice de Transport sustine ca aceasta tehnologie si testare a noilor solutii va ajuta la crearea unei retele de transport mult mai sustenabila si va oferi noi oportunitati de business pentru business-uri care efectueaza transport pe teritoriul tarii.
Citeste si:
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Marea Britanie va monta sisteme de incarcare la fiecare 20 de mile pe reteaua de autostrazi ca parte a unui proiect strategic de dezvoltare a transportului din Insula.
America de Nord testeaza autostrazile electrice pentru tiruri si camioane de transport
Exemplul Marii Britanii nu este singular in randul tarilor dezvoltate la nivel global. Recent, autoritatile din Canada, SUA si Mexic au pus pe hartie planul pentru dezvoltarea unui coridor special de transport care sa uneasca Mexic de Canada si sa faciliteze in acest fel transportul de marfuri prin intermediul camioanelor electrice.
Pentru americani, dar si pentru companiile care efectueaza transporturi pe Ruta 83 care tranziteaza centrul Statelor Unite ale Americii va fi nevoie de rabdare, asta deoarece in prezent un singur stat din SUA permite autovehiculelor electrice sa parcurga pe drumuri de mare viteza. Chiar si asa, interesul este mare, mai ales daca stam sa ne gandim la eficienta consumului de carburant pe distante atat de mari.
Citeste si:
Romania, tara care ar putea sa o ia de la zero cu autostrazile viitorului. Dar nu o face!
Daca Internetul si viteza la Internet din Romania plaseaza tara noastra in top, cu o infrastructura noua de retea, luand fata multor alte tari dezvoltate, nu acelasi lucru se poate spune si despre infrastructura rutiera. E drept ca diferentele sunt uriase, domeniile sunt complet diferite, dar in final totul trebuie realizat pentru a face ca locuitorii tarii sa profite la maximum si sa se bucure de mediul in care traiesc.
In sutele de pagini ale MasterPlanului pe Transporturi se vorbeste in special de kilometri de sosea, dar nu se specifica daca vreuna din sosele va fi adaptata viitorului care sa faciliteze transportul eficient al masinilor electrice. E drept ca suntem in urma la acest capitol si o arata mai ales statisticile de vanzari a automobilelor electrice.
Citeste si:
Dar poate ca acest lucru vine cu o explicatie, numarul zonelor de alimentare cu energie fiind extrem de scazut.
Recent, Liberty Technology Park, cel mai mare parc tehnologic privat din Romania, a inaugurat prima priza pentru masini electrice din Cluj-Napoca in urma unui parteneriat cu Siemens Romania.
Priza Sentron 5TT3201-1KK25 montata de Siemens in parcarea parcului tehnologic va putea fi folosita si de non-rezidentii parcului. Priza va putea incarca o masina electrica in circa 2 ore. O masina electrica obisnuita parcurge intre 100 si 480 de kilometri dupa o incarcare, insa in viitor autonomia ar putea creste la 2.000 km cu o singura incarcare
In Romania circula aproximativ 130-150 de masini electrice, insa numarul acestora s-ar putea dubla, in conditiile in care Ministerul Mediului ofera, din aprilie 2015, o subventie in valoare de 20.000 de lei (circa 4.500 de euro) la achizitia unui autoturism electric. In plus, ministerul are in plan o sesiune de finantare pentru amplasarea de prize pentru alimentarea masinilor electrice, de la circa 50 in prezent, la 10.000.
Citeste si:
CNADNR vrea autostrada de la Est la Vest pana in 2020, dar finalizeaza doar 80 km de sosea in acest an. Soselele electrice, un vis indepartat!
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri din Romania (CNADNR), care gestioneaza anual un buget de circa 2 miliarde de euro, va inaugura doar 84 de kilometri de sosea in 2015, un progres fata de numarul la jumatate de kilometri inaugurati anul trecut, dar se asteapta ca pana in 2020 sa finalizeze cu succes o sosea care sa lege punctul de intrare de la Nadlac de Constanta, sustinea in urma cu cateva luni Narcis Neaga, directorul general al CNADNR.
Ca parte a planului de dezvoltare a infrastructurii la nivel local, Narcis Neaga sustine ca tot in urmatorii 4-5 ani vom avea o centura a Capitalei cu 4 benzi, asta in conditiile in care cine isi doreste sa ocoleasca Bucurestiul risca in orele de varf sa faca mai mult timp pe banda de ocolire decat direct prin oras.
Chiar si asa, pana in momentul de fata Romania dispune de un total de circa 700 de kilometri de sosea pe intreaga suprafata a tarii, mult sub statele din Uniunea Europeana, avand o amenintare serioasa chiar din partea Bulgariei, o tara mai mica decat Romania, dar care s-a ambitionat sa dezvolte infrastructura.
Citeste si:
Comarnic – Brasov, studiu de fezabilitate de circa 4 mil. euro pentru numai 50 km de autostrada
Autostrada Comarnic – Brasov, una dintre cele mai dezbatute proiecte de infrastructura la nivel national, care ar urma sa eficientizeze transportul spre zona montana a tarii, se afla din nou in stand-by, asta dupa ce Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania a solicitat un nou studiu de fezabilitate a carui valoare se ridica la circa 4 milioane de euro si presupune o portiune de 48 de kilometri dintr-un total de 58 ai proiectului de infrastructura.
Dupa ce vreme de mai multe luni autoritatile isi puneau sperante in demararea proiectului ambitios de infrastructura, la jumatatea lunii iunie a acestui an CNADNR anunta ca va rezilia constructia autostrazii A3 Comarnic - Brasov prin concesiune. Practic, statul a denuntat intelegerea semnata cu asocierea Vinci - Strabag - Aktor de concesiune a celor 53 de km de autostrada dintre Comarnic si Brasov, afacere ce presupunea un cost de 8,5 miliarde de euro pentru constructia, intretinerea si operarea autostrazii pe 26 de ani.
Expertii din piata constructiilor privesc pe de-o parte cu ochi buni proiectul, dar pe de alta parte sunt si voci care sustin ca acesta nu este prioritar si nici nu se asteapta ca finalizarea acestuia sa aiba loc prea curand, daca nu chiar deloc.
Mai mult, cand tarile dezvoltate din Vest au demarat un plan de a testa noi autostrazi inteligente capabile sa preia si sa alimenteze masini electrice, ritmul lent al constructiei soselelor din Romania este aproape mereu pus pe seama unor factori externi, care ingreuneaza procesul firesc de lucru.
Familii de castori, cimitire si pesteri de lilieci, praguri de netrecut in constructia de autostrazi
Una dintre stirile care au facut recent valuri in Romania a fost cea legata de existenta a trei familii de castori care blocheaza constructia de autostrazi in tara noastra.
Trei familii de castori, animale protejate prin lege, un cimitir, dar si o pestera de lilieci descoperite pe lotul 4 al autostrazii Lugoj-Deva, au pus bete in roate bunei desfasurari a lucrarilor de constructii, lucru care ajunge sa intarzie finalizarea proiectului de infrastructura, potrivit Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale ale Romaniei (CNADNR).
"Lotul 4 din Lugoj - Deva s-a confruntat cu 3 mari probleme. S-a gasit un cimitir care nu aparea in studiul de fezabilitate, s-au descoperit 3 familii de castori , animale care sunt protejate prin lege si o pestera de lilieci. Speram sa se termine pana la finalul anului proiectul, insa nu pot estima cu exactitate cand se va incheia", a declarat Narcis Neaga, directorul general al CNADNR, prezent la un eveniment dedicat pietei constructiilor.
Desi marile proiecte de autostrazi s-au confruntat cu mari intarzieri fata de data initiala stabilita de finalizare, se pare ca problemele depasesc stadiul de contestatii si ajung sa se blocheze inclusiv in situatii neasteptate, care dau peste cap atat planurile Companiei Nationale de Drumuri, dar mai ales a constructorilor.
Sa nu ne mai miram ca suntem mult in urma tarilor dezvoltate pentru care viziunea este sinonima cu progresul. Din pacate mai avem mult pana departe si tot ceea ce putem face este sa ne uitam peste gard si sa admiram ce reusesc altii, cand noi am avea toate premisele pentru a incepe de la zero sa dezvoltam sosele inteligente. Acesta este viitorul.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
