Conform unui studiu realizat de Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, in Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale.

Tot Seyle a fost cel care a introdus termenii de eustres si distres: ambii sunt subsemnati conceptului, dar se diferentiaza intre ei. Ne referim la distres atunci cand solicitarea mediului asupra individului devine critica, in timp ce eustresul este nivelul optim de stres care poate motiva si creste performanta individului.

Cea mai moderna teorie, in ceea ce priveste stresul, este cea tranzactionala. Aceasta priveste relatia dintre individ si mediu ca fiind una bidirectionala si dinamica. Astfel, stresul este manifestarea rezultatului relatiei dintre cele doua variabile atunci cand prima este depasita de cerintele celei din urma.

Stresul – cauze si efecte

Stresul in sine nu este o boala, dar poate conduce la aparitia unor leziuni de sanatate mentala si fizica. Iata cateva din cele mai prezente cauze ale stresului:
• supraincarcarea cu sarcini la locul de munca ce poate duce la sentimente de frustrare, oboseala, sau presiune negativa
• prea putine sarcini la locul de munca, angajatul se poate simti subapreciat
• lipsa controlului asupra activitatilor intreprinse
• deadline-uri nerealiste
• lipsa comunicarii interpersonale
• activitati ce depasesc abilitatile sau experienta angajatilor
• lipsa unui management eficient
• mediu de lucru nesanatos (temperatura neadecvata, zgomote, lumini deranjante etc)
• conflictele intre angajati

Adiacent, indivizii confruntati cu stresul la locul de munca pot fi usor recognoscibili prin observarea efectelor stresului asupra lor. Printre acestea amintim oboseala si iritabilitatea, reducerea productivitatii muncii, lipsa sau scaderea capacitatii de concentrare, stari de rau la nivel fizic (greata, dureri de cap), management al timpului deficitar, anxietate.

Metode de coping

Copingul este procesul prin care individul gestioneaza si tine sub control solicitarile mediului percepute ca stres. Diferenta dintre un mecanism defensiv si unul de coping tine de intentionalitate si constientizare, astfel, cele defensive sunt prin definitie inconstiente, in timp ce copingul este intentionat si constient.
In functie de situatie, iata cateva sugestii pentru combaterea stresul si tinerea sa sub control:
- la nivel managerial stresul poate fi controlat:
• printr-o comunicare eficienta cu angajatii
• printr-un management optim al timpului
• prin imbunatatirea calitatilor de leadership

Citeste si:

- la nivel individual:
• eliminarea stresului inutil ( constientizarea propriilor limite pentru a nu se ajunge la situatii coplesitoare, acceptarea faptului ca nu toate lucrurile pot fi controlate, prioretizarea activitatilor)
• schimbarea situatiei (daca nu poti evita o situatie stresanta, incearca sa o schimbi pentru a nu mai avea de a face cu ea pe viitor)
• adaptarea la stresor - daca nu poti schimba situatia, schimba-te pe tine ( priveste problema din alte unghiuri si incearca sa gasesti partile pozitive, priveste imaginea de ansamblu si verifica daca este cazul sa te stresezi atat de mult, reajusteaza-ti standardele)
• adoptarea unui stil de viata sanatos, prin exercitii regulate, o dieta sanatoasa, reducerea cantitatii de cofeina si zahar si un program de somn adecvat
• timp rezervat pentru relaxare

Poate parea ca nu putem face nimic in fata stresului, ca orice am incerca sarcinile vor continua sa creasca, ziua va avea in continuare ore insuficiente, iar responsabilitatile nu vor disparea. Managementul stresului tine de atitudinea pe care o avem fata de gandurile si emotiile noastre, mediul de lucru si relatiile cu cei din jur si felul in care privim problemele. Intr-un final, scopul este sa ducem o viata echilibrata si sanatoasa.

Sursa foto: freedigitalphotos.net