De asemenea, consecintele negative ale greselilor si teama de a nu fi judecat stau la baza neasumarii greselilor de catre persoanele care au gresit (nu recunoastem ca am gresit pentru a nu fi pedepsiti).

De cele mai multe ori, managerii asociaza greselile cu riscurile si pierderile materiale. Desigur, acesta este un adevar, dar sa nu uitam ca inovarea si cresterea unei afaceri presupun intotdeauna riscuri si pierderi asumate.

De multe ori, organizatiile prefera sa performeze conform planificarii si procedurilor, greselile fiind considerate abateri, defecte care trebuiesc minimizate. In tot acest proces, pentru multi manageri, executarea si indeplinirea sarcinilor fara cusur, livrarea ireprosabila reprezinta de fapt valoarea lor intr-o organizatie. De ce? O prima cauza este legata de faptul ca in majoritatea organizatiilor reputatia si remunerarea unui manager se bazeaza pe gradul de succes al proiectelor coordonate, nu pe profunzimea cunostintelor dobandite prin esecuri. Dar mai exista o explicatie mai putin evidenta: sistemul de invatamant care sta la baza formarii angajatilor sanctioneaza greseala in loc sa o incurajeze si sa o considere o buna metoda de invatare.

A avea o atitudine deschisa fata de greseli nu inseamna a incuraja o organizatie sa isi lase angajatii liberi sa faca ce isi doresc fara a suporta nicio consecinta. Dimpotriva, o organizatie trebuie sa aiba un sistem foate bine pus la punct prin care sa nu permita asumarea unor riscuri inutile sau repetarea unor greseli fara nicio consecinta pozitiva.

Avantajele unei culturi care sustine invatarea din greseli

Exista numeroase exemple de companii renumite pentru cultura organizationala si pentru modul in care isi incurajeaza angajatii sa incerce, sa isi asume riscuri, sa greseasca si sa invete din rezultatele actiunilor lor. Asa cum spuneam si mai devreme, intrucat cuvantul greseala are pentru multi dintre noi o conotatie negativa, uneori ii omitem avantajele. Greselile reprezinta o sursa importanta de informatie si poate ca intr-o anumita masura ar trebui sa fie considerate parte din etapa de dezvoltare. De foarte multe ori descoperiri importante reprezinta rezultatul unor greseli (dinamita fiind un celebru exemplu in acest sens). Totusi o greseala este pozitiva doar atunci cand sta la baza unui proces de invatare si nu are un impact puternic negativ.

Ce se intampla cand nu abordam o astfel de cultura organizationala?

Din punctul meu de vedere, o organizatie sau un manager care priveste in perspectiva si este interesat sa isi dezvolte angajatii ar trebui sa ii incurajeze sa greseasca si sa isi asume greselile.

Citeste si:

Angajatii care sunt sanctionati pentru fiecare abatere si greseala vor prefera in timp lipsa totala de initiativa si actiune. Ghidati dupa principiul "Daca nu faci, nu ai cum sa gresesti", acestia se vor limita doar la atributiile specifice postului si nu vor propune noi masuri si solutii, nu isi vor asuma riscuri s.a.m.d. Este adevarat ca exista industrii, precum cea bancara, unde procedurile au un rol foarte bine determinat si ca daca fiecare angajat si-ar asuma riscuri si ar avea initiative s-ar produce un haos. Insa exista numeroase alte industrii in care angajatii pot inova, pot fi creativi si mai mult decat atat, pot contribui activ prin ideile lor la cresterea business-ului, cu conditia sa fie lasati sa isi expuna ideile! Intr-o astfel de cultura oamenii sunt impinsi de fapt sa actioneze.

Este foarte important sa masuram impactul pe care il au greselile asupra companiei si sa discutam transparent cu angajatii cand acestia gresesc. Astfel angajatii constientizeaza ca este esential sa invete din greseli si sa aplice cunostintele dobandite. Asadar, nu cred ca trebuie sa sarbatorim esecul sau greseala in sine ci faptul ca am avut sansa astfel sa vedem dintr-un unghi critic ce anume nu a functionat, sa invatam din acesta si sa facem lucrurile sa functioneze data viitoare.

Ionut Balintoni ocupa functia de managing partner in cadrul companiei de executive search Qualia, fondata in luna ianuarie 2005.