Am citit o multime de carti care m-au amenintat inca din titlu ca detin adevarul absolut despre succes in diverse domenii. Am crezut ca pot fi un vanzator, lider, manager, comunicator, negociator (lista ar putea continua cu inca multe altele) de succes pentru ca o fac ce-o sa-mi spuna cartile cu acelasi titlu (in general „Cum sa fi un ...... de succces”.

Nu mi-a iesit cu toate ca am aplicat ce scria acolo. Evident ca primul gand a fost ca n-am facut eu ceva bine. Pai cand toti guru afirma cu forta ca ei stiu si ca asa au facut si ei...cine sunt eu sa spun ca nu e bine? Adevarul e ca oamenii au dreptate sa spuna asta. Orice guru a devenit guru pentru ca a avut succes facand lucrurile intr-un anume fel. Am stat ceva timp sa inteleg de ce nu devenim mai destepti sau mai abili dupa ce citim o carte.

Ar fi cateva explicatii:

1. Putem citi cartea despre cum sa devenim inotatori de performanta scrisa de chiar campionul mondial de inot si la final sa stim sa inotam la fel de bine ca inainte sa ne apucam de citit.
2. Daca un om a reusit sa cucereasca Everestul , nu toti cei care au mers pe drumul pe care a mers primul au reusit sa ajunga in varf desi aveau echipamente si dotari net superioare.
3. In anumite contexte si situatii oamenii au succes facand lucruri pe care daca le-ar face in contexte si situatii diferite nu s-ar intampla mai nimic (ma gandeam daca Napoleon ar fi fost nascut in Moldova lui Stefan cel Mare am fi avut acum Sfantul Napoleon?).

Pe a patra n-o mai numerotez pentru ca este cea mai aspra si simpla explicatie: noi suntem romani, nu americani. Nu suntem nici mai destepti decat ei si nici mai prosti; suntem ALTFEL. Nu e vina nimanui ca suntem asa. Latini cu apucaturi turco-balcanice. Daci cu mult sange grecesc in vene. Valahi cu nostalgia ruseasca si cu vodca la care ii spunem palinca pentru ca nu ne place cum suna tuica.

Chiar ma uitam la un documentar de curand in care un american deslusea numele Romania ca fiind teritoriul romanilor. Romanii sunt baietii aia rai care l-au cam casapit pe Decebal, desi pana la urma s-au intors la ei in Italia. Si acum hai sa vedem ce au inventat ai nostii si ai lor.
Americanii au inventat fast-food. Italienii au inventat slow-food. Romanii au preluat modelul italian si l-au dus aproape de excelenta (i-am putea spune long-food la cat dureaza masa la noi).

Americanii canta cand alearga in pluton sau cand muncesc pe camp. Italienii canta cand se dau cu gondola. Romanii au preluat evident modelul italian si canta cand vor ei. Noua ne plac cantecele de pahar (asa se numesc, nicio legatura cu alcoolul), italienii canta de dragoste, americanii au inventat MTV si au reusit sa faca bani chiar si din asta.

Americanii au inventat mentoring-ul si coachingul. Italienii l-au pierdut pe primul undeva in antichitate ca nu erau siguri daca ei sau grecii au inventat mentoratul. Romanii le-au preluat imediat de la americani pe amandoua chiar daca coaching (ca si palinca) de la vecinii maghiari. Dar e mult mai bine sa fi coach decat cocier pentru ca doar asa poti avea tarif in euro si poti face aproape orice iti trece prin cap, ca e la moda si nu se prinde lumea.
Putem continua cu lista asemanarilor dintre noi si americani dar se pare ca nu prea semanam. Pentru americanul consumator (probabil cel mai dezvoltat consumator din lume) pretul nu conteaza. Pentru ca e mic in raport cu veniturile pe care le au, ca sa nu mai zic ca e mic in sine. Galonul de benzina costa cam cat litrul de benzina de la noi doar ca un galon are patru litri. In America am fost consterat sa imi cumpar o pereche de blugi de marca cu 99...de centi. Iar cu 10 dolari mananci zdravan la un restaurant decent. Cum sa conteze pretul? Daca vine vorba de servicii de sanatate insa.... Brusc pretul ii impiedica sa se bucure de tratamente medicale chiar la orice pas...

Consumatorul roman. Cu venitul mediu de 200 de Euro pe luna. Ma rog, 2116 Euro pe an la nivelul lui 2011. Adica aproximativ 800 RON pe luna. Spune-i consumatorului roman ca pretul nu conteaza. Hai sa nu-l luam pe cel mediu, sa luam un venit decent de 2500 RON pe luna. Adica cineva care are 83 de RON pe zi. Din care tre sa plateasca si altceva decat mancare si haine. Ei bine, domnilor guru in vanzari, pentru consumarorii astia pretul este foarte important. Iar banii sunt foarte scumpi. Deci sintagma cu pretul care nu conteaza nu se potriveste.

In sistemul de „customer care” (care va sa zica grija fata de client) din America orice client care intra intr-un magazin este de la inceput si pana la final acompaniat de un lucrator comercial de-al locului care face aproape orice ca sa-i scoata banii din buzunar. La inceput chiar am fost stresat de insistenta cu care desfaceau produse de pe rafturi intregi doar pentru ca ma uitasem intr-acolo din intamplare. La noi o asemenea insistenta se soldeaza de cele mai multe ori cu iesirea clientului din magazin. Nu ne place sa fim impinsi de la spate si trasi spre produse dupa modelul asta. Ne place sa fim lasati sa ne uitam. Sa cascam gura. Sa analizam si sa punem noi mana fara sa se uite cineva la noi cum o facem. Cum sa faci asta daca e tot timpul cineva in coasta ta???

Leadership-ul este o inventie anglo-saxona preluata de mai toate limbile. Chiar si de francezi. La noi are forme ciudate, ajungand la romanizatul lidership. Ca nu ne place cum suna conducator. Drept e ca cei mai de varsta mea sau mau mult au cam prins sintagma aia urata cu „Conducator iubit” (desi nu-l iubea nimeni) si na, nu ne place. Iar cei tineri stiu engleza. Dar pe bune ca conducatorul roman nu seamana cu leaderul american. Speech-ul anglosaxon nu se potriveste intotdeauna cu audienta romaneasca. Nu ne misca aceleasi cuvinte. Nu avem aceleasi valori. Dar ii educam pe toti dupa modelul american.
Cred ca a venit momentul sa vorbim de modelul romanesc. Desi putin cam devreme dupa 25 de ani de economie de piata, va trebui sa ne reinventam. Sa preluam ce e bun si sa pastram ce ne caracterizeaza fara sa ne ascundem dupa degetul cartilor scrise de guru de peste ocean. Vanzarea in Romania nu se face ca la ei. Cumpararea nu se face ca la ei. OK, pot sa fiu de acord ca managementul ar trebui sa se faca la fel ca pe asta chiar ca l-au inventat ei. Dar sunt o multime de concepte pe care le-am importat fara sa le adaptam la ceea ce suntem noi. Si ne enerveaza cand aplicam vanzarea in 5 sau 7 pasi sau cand aplicam SPIN-ul ca ultima gaselnita consultativa si el nu cumpara. Sau cumpara de la altul dupa ce l-am convins noi. Ne irita cand in timp ce vorbim ca Pacino cand tine el speech-uri puternice lumea din fata casca sau pufneste in ras. Nu e vina lor. E oarecum greseala noastra. Noi avem in fata romani si aplicam reteta americana.

Nu-l chem retoric pe Tepes si nici nu ma mesmerizez la decedatii de renume ai romanilor. Nu-l mai caut nici pe eroul miturilor urbane americane de tip Superman, Spiderman sau alti barbati (nu se stie de ce, e foarte greu sa dai peste eroine dar e plin de barbati iesiti din comun, desi stim ca in viata reala e chiar invers). Pot sa-mi provoc contemporanii sa iasa din tiparele anglo-saxone. Sa inventeze si sa foloseasca denumirea si semnificatia romaneasca pentru lider (fara sa-l declar barbarism, ca nu este). Sa ne bucuram de valorile noastre neaose asa cum ni le-a lasat istoria si evolutia acestui neam, cu bune si cu rele. Daca am fi in stare sa luam ce e cu adevarat valoros de la ei fara sa uitam ce este cu adevarat valoros la noi am castiga mai mult si probabil ca n-am mai fi codasii Europei. Dupa ce vom scapa de retetele lor de succes vom fi capabili sa le construim pe-ale noastre si sa intram cu adevarat in lumea civilizata recunoscand si recunoscuti ca suntem ceea ce suntem. Romani.

Eu unul am renuntat la retetele americane. Am cules retete de la romani de succes pe care i-am vazut. In vanzari, in relatia cu clientii. In conducere inspirationala de oameni. Si pot sa va asigur ca merg mai bine decat modelele lor. Nu am reteta succesului. Am habar despre lucruri bine facute care functioneaza in realitatea de la noi. Pe pariu.

Marius Balasoiu
Managing Partner ForPeople
E-mail: marius.balasoiu@forpeople.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri