PwC Young Workers Index este calculat ca media ponderata a opt indicatori care reflecta activitatea de pe piata muncii si participarea in programe educationale si de formare a tinerilor cu varsta sub 25 de ani, din 34 de tari din Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD).

“Spre deosebire de studiile noastre precedente despre forta de munca varstnica si despre cea din randul femeilor, in care tarile scandinave ocupau primele pozitii in indicele ierarhice, se pare ca tarile central-europene, si-anume Germania, Elvetia si Austria, ofera cele mai bune modele de urmat pentru dezvoltarea potentialului tinerilor. Aceste state au avut o crestere mai mica a somajului in randul tinerilor datorita sistemelor educationale, de formare vocationala si ucenicie, ce minimizeaza numarul de tineri ce nu se pot integra pe piata muncii”, a precizat John Hawksworth, economist sef al PwC si co-autor al raportului.

Statele Unite ale Americii ocupa locul al 11-lea, Marea Britanie se claseaza pe locul 21, in timp ce pe ultimele pozitii se regasesc Turcia, Portugalia, Grecia, Spania si Italia.

Conform raportului PwC, tarile ce ocupa pozitii mai joase in ierarhie pot aduce miliarde de dolari la bugetele de stat, pe termen lung, daca aplica cele mai bune practici in valorificarea acestui potential. Concluziile raportului sunt similare celui ale Golden Age Index lansat de PwC in iunie 2015 si care se refera la integrarea in munca a persoanelor varstnice.

Raportul estimeaza posibila crestere pe termen lung a economiilor tarilor OECD care ar putea fi obtinuta prin atingerea nivelurilor relativ scazute de tineri (cu varste intre 20 si 24 de ani) care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare (cunoscuti ca NEETs) ale tarilor cele mai performante.

Astfel, posibilele castiguri pot porni de la aproximativ 1% din PIB in cazul Suediei si Danemarcei, si pot ajunge in jur de 3% pentru SUA, Marea Britanie si Franta, iar cele mai mari ar putea fi obtinute in Turcia, Italia, Grecia si Spania, unde PIB-ul ar putea creste cu 7-9% din ocuparea fortei de munca tinere. Pentru toate tarile OECD, potentialul castig pe termen lung pentru PIB-ul total ar fi de ordinul a 1,2 trilioane de dolari (estimat la valorile PIB din 2015).

Citeste si:

“Analiza noastra arata ca exista posibile beneficii economice mari ce pot proveni din reducerea numarului de tineri care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare. De-a lungul tarilor OECD, castigurile posibile pe termen lung pot depasi 1,2 trilioane de dolari daca toate tarile pot ajunge la nivelurile de performanta din Germania. Guvernele si companiile trebuie sa coopereze pentru a se asigura ca toti tinerii capata competentele si ofertele necesare pentru obtinerea acestor beneficii intr-o economie moderna, globalizata”, a explicat John Hawksworth.

Alte masuri pentru imbunatatirea performantei in privinta integrarii tinerilor pe piata munca pot include cresterea ofertelor de ucenicie si formare vocationala pentru tineri, precum si cresterea interesului acordat incluziunii sociale si reintegrarii celor ce sunt in pragul abandonului scolar sau al locului de munca.

Germania, exemplu de bune practici din care Romania poate invata

Raportul PwC da ca exemplu de buna practica o serie de masuri guvernamentale germane ce vizeaza acest grup tinta, ajungand la concluzia ca si alte state ar putea obtine beneficii substantiale daca ar adopta astfel de bune practici internationale.

Cercetarea se uita si la oportunitatile si provocarile pentru afaceri ce reies din indice, legandu-le de alte studii PwC despre lipsa unor competente de pe piata munii si diferitele stiluri de lucru ale asa-numitei generatii a Mileniului.

“Companiile se pot confrunta cu provocari pe termen scurt sub forma lipsei unor competente, si din cauza somajului crescut in randul tinerilor. Dar aceste lipsuri pot avea un impact pe termen lung sub forma unei productivitati scazute si unui grad mai scazut de inovatie. Este crucial pentru companii sa se adapteze ca sa atraga si sa pastreze noi tinere talente, una dintre modalitatile prin care pot face asta fiind chiar investirea in stagii de practica si in formare profesionala pentru tineri”, a declarat Ionut Simion, country managing partner, PwC Romania.

Romania la randul sau ar putea beneficia foarte mult prin cresterea participarii tinerilor pe piata muncii. Dupa cum stim, aproximativ un sfert dintre tinerii din Romania sub 24 de ani nu lucreaza si nici nu urmeaza o forma de invatamant sau de formare profesionala. Acesti tineri reprezinta un urias depozit de creativitate si productivitate pe care ca natiune ar trebui sa-l valorificam. Pentru a imbunatati situatia va fi nevoie de politici coerente in domeniul educatiei, de cresterea investitiilor in domeniu, de alinierea programelor scolare cu necesitatilor pietei muncii, dar si de implicarea sectorului privat in sistemul de educatie si de formare profesionala”, a adaugat Ionut Simion.

Indicele PwC Young Workers este o medie ponderata a opt indicatori ce includ scorurile NEET (tineri care nu sunt incadrati profesional si nu urmeaza niciun program educational sau de formare), gradul de participare pe piata muncii si rata somajului, incidenta somajului de lunga durata, rata abandonului scolar si a participarii in programe educationale. Grupul tinta al studiului reprezinta, in principiu, tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani, insa poate varia in functie de specificul fiecarui indicator.

Sursa foto: Lucky Business/ Shutterstock