Ministri relativ tineri, scoliti, cu experienta de lucru in privat si/sau la Bruxelles, neinregimentati politic si-au suflecat manecile si au decis sa vina la guvernare ca sa schimbe Romania. Acest lucru este demn de toata aprecierea si de tot suportul nostru, iar o modalitate de suport este si de a oferi feedback si perspective, asa cum se vad prin ochii nostril, ai beneficiarilor noului guvern. Tehnocratii au intrat rapid in “operational”, cautand sa rezolve probleme vechi in sistem si transformandu-se astfel in “rezolvatori de probleme”. Cred ca avem nevoie de “rezolvatori de probleme”, insa, in acelasi timp, avem nevoie si de vizionari. Fac aici o paralela cu o echipa noua de management intr-o organizatie. Au venit la conducere, porniti sa faca lucrurile sa se intample si s-au pus pe treaba, bine intentionati, propagand insa intr-un fel mai putin vizibil cultura si directiile anterioare, neintrebandu-se care este directia in care vor sa mearga, ce vrea, de fapt, actionariatul si pana la urma, care este binele comun pentru toti stakeholderii implicati. Nu se vede din afara ca ar exista o noua viziune, ci doar o continuare a activitatilor vechi, cu un suflu proaspat. Pozitionarea noului guvern este aceeasi – cea de stapan - cu un mic detaliu: oameni foarte bine pregatiti tehnic. Si? Care sunt viziunea si directia pe care ei o urmeaza? Ce isi propun sa creeze ca guvern? Care este obiectivul mare, comun, al tuturor partilor implicate?

Stapanul care a pierdut controlul lucrurilor

Desi avem conducatori foarte curajosi si bine pregatiti, oameni performanti, muncitori, din perspectiva mea, viziunea lipseste, pozitionarea fiind tot cea veche, insa cu alte “haine”. Si se vede asta pentru ca si Guvernul actual lasa structurile sale interne sa se comporte in continuare ca un stapan peste mediul de business. Ma uit, de exemplu, la ANAF, la Ministerul de Finante si la modul in care acestea se raporteaza la economie. Se iau decizii peste decizii. Unele mai bune, altele mai putin bune, insa o schimbare de paradigma intarzie. Toti oamenii de afaceri din Romania, de la cei mai mari la cei mai mici, sunt in continuare tratati ca niste potentiali infractori. Fiscul se comporta in continuare ca un stapan pentru mediul de business, avand o pozitionare de asuprire si de control. Daca esti om de afaceri, anteprenor, statul nu te sustine si nici nu te educa pentru a creste afacerea si implicit, a contribui cu mai multi bani pentru taxe si impozite. Statul este in continuare un partener majoritar in relatie cu afacerile noastre, prin toti banii pe care ii colecteaza, insa este un partener dominator. Toti oamenii de afaceri sunt posibili infractori si, astfel, tot sistemul este construit in asa fel incat sa poata fi prins businessul care fraudeaza. Amenzile cresc, sistemul se inaspreste, insa nicaieri nu se vorbeste despre o buna colaborare, despre un bine comun, despre educarea mediului de business, despre Parteneriat. Nimeni nu se intreaba daca nu cumva suntem parte in continuare a unui sistem dictatorial, in care unii dicteaza si altii executa. Motivarea este de tipul “batului si al morcovului” daca va este familiara metafora. Cresterea incasarilor la bugetul de stat se face prin reducerea evaziunii, iar, mai departe, reducerea evaziunii se face prin cresterea si inasprirea controalelor, prin amenzi, prin inspectii. Educarea mediului de business se produce tot prin controale si prin amenzi. Este multa incordare si multa frustrare si in mediul de business, dar si la ANAF. Acestea nu sunt emotii sanatoase, necesare pentru o schimbare sustenabila a sistemului. Sa facem o poza de sus: Taxele si impozitele din Romania sunt impovaratoare, foarte mari. Oamenii de afaceri cauta solutii de optimizare fiscala. Unii fraudeaza. Fiscul creste controalele, dar si Fiscul fraudeaza, pentru ca unii inspectori sunt corupti. Se vorbeste de mai bine de 26 de ani despre reforma, vin tehnocratii, dar nu se schimba nimic. De ce? Pentru ca pozitionarea este neschimbata: conformare, constrangere, control, insprirea sanctiunilor, fara suport real pentru schimbare, fara educatie, la baza exista mentalitatea fundamentala de infractori, care pacalesc sistemul.

Schimbarea reala de paradigma

Cum ar fi daca Guvernul ar explica in campanii de comunicare intregului mediu de afaceri, dar si angajatilor la stat ca, de fapt, coruptia nu numai ca ucide, ci ea ne fura tuturor viitorul?! Cum ar fi daca Guvernul ar intra intr-un Parteneriat cu mediul de afaceri ca sa-l ajute in mod real sa creasca, sa fie mai productiv? In fapt, legatura este foarte stransa: cresc afacerile cresc si incasarile la buget. Cum poti sa cresti intr-o relatie in care ti se cere sa respecti regulile, care de multe ori sunt limitative sau care te forteaza sa le ocolesti?! Cum poti sa te dezvolti intr-un sistem care te forteaza, care te controleaza, care te executa?! E aproape imposibil, nu? Schimbarea absolut necesara si esentiala este aceea in care realizam ca avem cu totii aceleasi obiective – acelea de a creste impreuna - iar pentru ca acest lucru sa se intample, avem nevoie de un parteneriat real public - privat. Altfel, daca Guvernul actual, prin institutiile sale, va propaga in continuare raportul inegal de forte, intre “stapan si sluga”, nimic nu se va schimba. Statul va ramane un stapan, care da semne ca a pierdut lucrurile de sub control, iar mediul de business se va conforma atat cat va putea si va cauta fisuri in sistem pentru a ocoli regulile. In final, intrebarea este simpla: care este acel sistem de guvernare de care avem cu totii nevoie pentru bunastare la toate nivelele? Cred ca numai de la aceasta intrebare poate lua startul constructia unei viziuni a Guvernului technocrat.