Am avut atat de multe «reforme» si cred ca nu a fost an in care sa nu incercam sa imbunatatim programa, modalitatile de evaluare sau sa propunem experimente educationale, step-by-step, sa analizam date din evaluari standardizate. Ramanem in acelasi cerc vicios construit pe aceleasi actiuni: analizam programa, incercam sa o revizuim si sa o simplificam (ne iese cu greu), alocam mai multe ore – a se include aici si materiile “optionale” -pentru subiectele cu traditie: matematica, romana, limbi straine, poate, pentru anumite profiluri, fizica, biologie sau chimie- monitorizam rezultatele, dam vina pe scoli pentru rezultatele slabe, pe profesori, pe faptul ca se concentreaza mai mult pe meditatii si mai putin pe a preda la clasa, pe parintii ocupati, pentru ca apoi sa ne dam seama ca aceasta este realitatea si sa o luam de la capat...cu analiza programei.

Presiunea surda a rezultatelor se rasfrange apoi asupra profesorilor care, debusolati de atatea schimbari, se vor concentra exclusiv asupra programei si asupra producerii de dovezi ca fac acest lucru.

Citeste articolul integral pe Revista CARIERE.

Sursa foto: Frannyanne / Shutterstock