Aveam 25 de ani si eram proaspatul angajat al unui importator de tehnica de calcul. Pe vremea aceea, visam sa fiu sculptor sau scriitor celebru, iar postul de agent de vanzari in care nimerisem mi se parea doar un accident trecator in drumul meu spre gloria eterna. Asa ca este lesne de inteles de ce nu prea imi bateam capul cu ceea ce se intampla la birou. Imi faceam treaba rapid si pe urma visam pana cand suna urmatorul client, ceea ce uneori dura ore intregi, conform Revistei CARIERE.
Intr-o zi, seful m-a surprins cu privirea pierduta in gol si m-a intrebat ce fac. Trezit brusc din reverie, i-am raspuns cu o sinceritate inconstienta ca ma plictisesc de moarte. Omul a incremenit o clipa si pe urma mi-a soptit cu un zambet sardonic: „Ei, cum se poate asa ceva?! Stai linistit, o sa am grija sa nu se mai intample”. Inutil sa va mai spun ca in urmatoarele luni nu am mai avut nicio clipa de ragaz si, adesea, noi doi eram ultimii care plecam din firma. Initial, mi-am jurat sa nu mai spun niciodata vreunui sef ce fac si ce gandesc cu adevarat. Nu aveam de gand sa mai repet greseala aceasta.
Citeste articolul integral pe Revista CARIERE.
Esti interesat de domeniul HR? Te invitam sa te inscrii la conferinta WS2GROW, din 3 noiembrie, in care vom vorbi despre cele mai potrivite metode de dezvoltare personala si despre cum poate fiecare organizatie sa isi dezvolte echipe puternice si lideri inspiratori.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
