Potrivit datelor OECD, Romania se incadreaza pe un trend de crestere a analfabetismului functional, lucru care va genera in urmatorii 20 de ani o criza a fortei de munca pregatite sa raspunda nevoilor economice actuale.

Rata analfabetismului functional este estimata in acest moment la 42%.

In acest context, nu vom mai putea tine pasul cu tehnologia si cu progresul stiintific din simplu motiv ca vor exista tot mai putini oameni care sa inteleaga aceste procese.

Tendintele alarmante sunt confirmate de statisticile comparative cu ale altor tari. La testele PISA 2015, doar 0,7% dintre adolescentii de 15 ani din Romania au atins nivelurile cele mai mari de performanta pe scala PISA, adica 5 si 6. Spre comparatie, in Polonia procentul este de zece ori mai mare, 7,4%, iar in Canada acesta este de 12,4%.

"Este ingrijorator ca doar 0,7% dintre adolescentii de 15 ani din Romania au atins nivelurile cele mai mari de performanta pe scala PISA, pentru ca asta inseamna ca doar atatia pot aduce inovatie. Mai mult, acest procent scazut este afectat si de numarul celor care pleaca la studii si la munca in strainatate", a explicat Cristian Hatu, presedintele Centrului de Evaluare si Analize Educationale.

Astazi, dureaza de trei ori mai mult sa gasesti angajatul potrivit, fata de cat dura in urma cu 10 ani

Schimbarea acestei directii poate fi facuta prin implementarea unor metode inductive de predare, spun reprezentantii CEAE. Cu alte cuvinte, invatarea este mult mai eficienta daca elevul se implica in descoperirea explicatiilor fenomenelor stiintifice, in contrast cu metoda clasica, in care explicatiile ii erau oferite de profesor.

In acest sens, organizatia a reusit sa faca un prim pas in aceasta schimbare prin includerea in programa scolara din anul 2017 a predarii fizicii prin metoda investigatiei. Pana in acest moment, la nivel national, au fost formati peste 1.700 de profesori de fizica (aproximativ un sfert din numarul total) pentru a putea sa aplice la clasa aceasta metoda.

Eforturi pentru atragerea tinerilor catre chimie

De asemenea, CEAE a lansat un nou proiect educational dedicat invatarii diferite a chimiei. Prin acest proiect se urmareste formarea, din fonduri private, a peste 200 de profesori, cu scopul de a schimba modul de invatare a chimiei in scoli, utilizand metode inductive.

Citeste si:

Pe parcursul a 16 luni profesorii vor fi pregatiti pentru a aplica, in clasa, noul mod de lucru. Ca urmare a utilizarii noii abordari de catre profesorii lor, 6.000 de elevi de gimnaziu vor beneficia de avantajele acesteia incepand cu anul scolar 2017-2018. Scopul este acela de a creste interesul elevilor fata de chimie si de a ridica gradul de alfabetizare stiintifica a acestora.

“Acest proiect este foarte important pentru rezultatele pe care le va genera in urmatorii 10-15 ani. Reducerea analfabetismului functional trebuie sa inceapa acum, cu asumarea unei strategii comune a societatii civile, a institutiilor statului, a profesorilor si a mediului privat. In lipsa unor decizii strategice, riscam ca Romania insasi sa devina o tara cu doua viteze: elita celor 10% din populatie, bine platita, si ceilalti, din care o buna parte vor trai la limita subzistentei. Cele mai afectate sunt companiile, care vor fi obligate sa isi asume rolul de educatori privati ai unei populatii lipsite de abilitati de baza, eficienta si perpective reale de dezvoltare. Noi ne vom implica in demersuri prin care sa fie scazut nivelul analfabetismul stiintific” a declarat Cristian Hatu, co-fondator CEAE.

Angajatii din Est pot lua locul romanilor

”In ultimii ani, studiul stiintelor a devenit, nu doar in Romania, ci in majoritatea tarilor de pe Glob, un subiect de interes din ce in ce mai pregnant. De ce? Pentru ca, odata cu diversificarea optiunilor educationale si, implicit, a ofertelor de pe piata muncii, multi tineri opteaza pentru slujbe ce nu necesita pregatire tehnica in domeniul chimiei, fizicii sau biologiei, invocand faptul ca studiul stiintelor este abstract, dificil si mult prea teoretic in anii de scoala care sunt hotaratori pentru alegerea unei profesii. Iar impactul acestor decizii se resimte nu doar in domeniile in care avansul tehnologic se bazeaza pe cercetatori, de exemplu in medicina, transport, constructii sau energie, ci si in viata de zi cu zi a acelora dintre noi pentru care accesul la astfel de bunuri si servicii face parte din cotidian”, a declarat Diana Neacsu, communications and government relations, BASF Romania, sponsor al proiectului.

Aceasta a adaugat ca angajatorilor le este din ce in ce mai greu sa gaseasca angajati specializati, iar in lipsa unei "completari a ceea ce se intampla in sistemul de invatamant romanesc s-ar putea sa trebuiasca sa apelam la angajati din strainatate care vor fi nevoiti sa vina din Est (estul Europei) pentru a completa locurile de munca in care chiar avem nevoie de personal calificat".

Sursa foto: Milles Studio, Shutterstock