Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE), in colaborare cu Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse intre Femei si Barbati (ANES), a realizat o analiza in cinci judete din tara, referitoare la situatia incadrarii in munca a femeilor.

Analiza releva faptul ca, desi procente semnificative din populatie lucreaza in agricultura, nivelul populatiei salariate in acest domeniu este foarte scazut. Astfel, doar 1,6% din agricultorii din judetul Botosani primesc salariu pentru munca lor, 2,6% in Mehedinti, 3,2% in Salaj si putin peste 6% in Giurgiu si Prahova. Restul celor care lucreaza in agricultura isi muncesc propriul pamant, pentru castiguri foarte mici, potrivit NewsIn.

Totodata, in judetele observate, desi ponderea femeilor care lucreaza in agricultura este mai mare, procentul celor salariate este extrem de redus comparativ cu cel al barbatilor. Astfel, daca din totalul salariatilor din agricultura, un sfert sunt femei, in judetul Salaj, situatia cea mai dramatica se intalneste in Botosani, unde doar 15% din cei care iau salariu din agricultura sunt femei. Analiza CPE releva faptul ca desi femeile care lucreaza in agricultura sunt mai multe decat barbatii, un procent foarte mic sunt salariate, ceea ce duce la un risc crescut de saracie in randul femeilor.

Exceptand agricultura, celelalte domenii in care lucreaza mai multe femei decat barbati sunt sanatate si asistenta sociala, invatamant si administratie publica, domenii care sunt cel mai slab platite si in care salariile sunt sub nivelul mediu din Romania. Analiza mai arata ca se inregistreaza discrepante semnificative referitoare la salarizare si in interiorul aceluiasi domeniu de activitate.

Astfel, in industrie, barbatii castiga, in medie, cu peste doua sute de lei mai mult decat femeile, iar in administratie si aparare salariile barbatilor sunt cu peste o suta de lei mai mari decat cele ale femeilor. Diferenta cea mai mare se inregistreaza in comert, unde barbatii castiga cu aproape trei sute de lei mai mult decat femeile. Singurele domenii in care femeile sunt mai bine platite decat barbatii sunt invatamantul si sanatatea si asistenta sociala, unde salariile femeilor le depasesc, in medie, cu o suta de lei, pe cele ale barbatilor.

Citeste si:

In judetele analizate, diferentele cele mai mari intre salariile femeilor si cele ale barbatilor se intalnesc in Prahova, unde diferenta este de peste 18% si Mehedinti, cu o diferenta intre salarii de peste 11%. Concluzia analizei CPE este ca majoritatea femeilor lucreaza in domenii in care salarizarea este scazuta.

Totodata, analiza efectuata de CPE mai releva si faptul ca, desi rata somajului in randul femeilor este mai mica decat cea in randul barbatilor, tendinta din ultimul timp este ca un numar mai mare de femei sa ramana fara loc de munca, in judetele observate.

Referitor la concediile de ingrijire a copilului, analiza arata ca femeile, in majoritate, renunta la slujba atunci cand apare un copil in familie, barbatii preferand sa munceasca in aceasta perioada pentru a intretine familia. Procentul cel mai mare de femei care si-au luat concediu pentru ingrijirea copilului s-a inregistrat in judetul Salaj, unde peste 80% din tinerele mame au preferat sa renunte la serviciu pentru doi ani.

De asemenea, in urma analizei, s-a observat ca, desi procentul de populatie feminina este mai mare in cele cinci judete, femeile sunt foarte slab reprezentate in structurile administrative. Astfel, daca in judetul Botosani, un sfert dintre consilierii judeteni sunt femei, in Salaj, femeile reprezinta doar 6,5% din totalul consilierilor.

Potrivit reprezentantilor CPE, analiza a fost realizata in judetele Botosani, Giurgiu, Salaj, Mehedinti si Prahova si va fi extinsa, in urmatorul an, in toate judetele tarii. Datele au fost colectate de la mai multe institutii de la nivel local, printre care inspectorate de munca, inspectorate scolare, case de asigurari de sanatate, inspectorate de politie sau directii de statistica. Analiza are ca scop o radiografiere a situatiei de la nivel local referitoare la egalitatea de sanse, proiect desfasurat in colaborare cu ANES si finantat din fonduri UE si fonduri primite de CPE de la Fundatia pentru o Societate Deschisa.