Reprezentantii universitatii au declarat ca pierderile ar putea fi chiar mai ridicate din cauza faptului ca bunurile detinute de Harvard contabilizeaza proprietati greu de evaluat intr-o piata imobiliara fluctuanta.

Previziunile sunt ingrijoratoare – o pierdere de 30% din buget pana in luna iulie a anului viitor. Daca scenariul se va dovedi adevarat, Harvard va inregistra cele mai mari pierderi din ultimii 40 de ani, cea mai mare scadere bugetara producandu-se in 1974, cand universitatea a pierdut 12,2% din buget.

In aceeasi situatie cu Harvard – una dintre cele mai bogate universitati private - sunt si universitatile de stat americane, amenintate de taierea fondurilor publice pentru segmentul de studii superioare.

University of Virginia Investment Management Co. a anuntat pierderea a 1 miliard de dolari in ultimele patru luni, adica a 18% din investitii. In Vermont, Middlebury College a constatat o scadere a evaluarii bunurilor si a investitiilor cu 14,4%. In Iowa, Grinnell College's valoreaza cu 25% mai putin, ajungand la o suma totala – proprietati, buget si investitii - de 1,2 miliarde de dolari.

In Massachusetts, Amherst College a anuntat o scadere de 25%, echivalentul a 1,7 miliarde de dolari din iunie pana in prezent.

Reprezentantii Harvard explica situatia creata dand vina pe turbulentele de pe piata financiara globala, intrucat criza are ca rezultat indirect scaderea bugetelor universitatilor, acestea fiind nevoite sa vanda actiuni pentru a-si creste flexibilitatea financiara.

Colegiile si universitatile au stopat angajarea de personal, un efect al temerii de recesiune si de repercusiunile crizei financiare. Guvernul incearca aplicarea unori programe de incurajare a imprumuturilor pentru platirea taxei de scolarizare de catre tineri sau de catre familiile acestora. Cateva colegii si universitati instarite promit cresterea fondului de ajutor financiar pentru a sprijini familiile afectate de disponibilizari, investitii nefericite sau imprumuturi la banci.

Joni Finney, profesor de economie la University of Pennsylvania, a declarat, pentru Wall Street Journal, ca universitatile de stat si colegiile private mai sarace isi vor inchide portile pentru studentii care nu isi pot plati integral studiile.

Citeste si:

Costul urmarii cursurilor unui colegiu a crescut de aproape trei ori mai mult decat costul vietii, iar aceasta ar putea situa studiile superioare la un nivel greu de atins pentru majoritatea americanilor, arata un raport al Centrului national pentru politici publice si educatie superioara din SUA.

"Taxele pentru colegiu continua sa depaseasca venitul familiei si pretul altor necesitati, precum ingrijirea medicala, alimentatia sau plata serviciilor", titreaza CNN Money.

Taxele pentru colegiu, ajustate cu inflatia, au crescut cu 439 procente din 1982 pana in 2007, depasind celelalte cheltuieli fata de venitul unei familiei, care a crescut cu doar 147% in aceeasi perioada.

In medie, studentii din clasa muncitoare sau cei care castiga sub plafonul salarial mediu platesc 40% din venitul familiei pentru a se inscrie la colegiile publice de patru ani fata de cei din clasa medie, care platesc 25%.

In conditiile in care somajul este in crestere, iar tot mai multe companii au in plan inghetarea angajarilor sau chiar disponibilizarile, studentii americani in ultimul an de facultate incearca sa intre pe cea mai instabila perioada a pietei fortei de munca, scrie CNN Money. Criza financiara mondiala a dus la o cerere de tineri angajati in 2009 cu doar 1,3% mai ridicata decat in 2008, desi previziunile Asociatiei Bationale a Colegiilor si Angajatilor (NACE) ridicau procentajul cererilor la 6%.

Rata somajului in SUA a atins pragul de 6%, iar specialistii asteapta o crestere a acestui numar pana la 7%, cele mai negre previziuni din ultimii 15 ani. Conform specialistilor, o consecinta a dinamicii actualei piete a fortei de munca va impinge proaspetii absolventi sa isi caute slujbe in alte domenii decat cele aprofundate in facultate.

.