Suntem pe ultimul loc in Europa in ceea ce priveste consumul de energie electrica, arata statisticile europene. In schimb, avem o industrie energointensiva, adica nu folosim cum trebuie energia pe care o avem la dispozitie.
In schimb in tara noastra productia a scazut de la 64.309 GWh in 1990 la 56.645 GWh in 2003. Scaderea de 12% nu pare mare in comparatie cu scaderile inregistrate de tarile baltice: Estonia - 41%, Lituania - 40%, Letonia - 31%). O scadere similara cu tara noastra a inregistrat Norvegia. Restul tarilor europene au crescut productia lor de energie electrica, chiar daca cu un procent cum este cazul vecinilor nostri la sud de Dunare, bulgarii.
Daca productia a scazut cu 12%, in schimb, consumul a pierdut 25 de procente : de la 50.175 GWh la 37.465 GWh. Suntem intrecuti de Lituania si Letonia cu un minus de 41%, dar si de bulgarii care au consumat in 2003 cu 29% mai putin ca in 1990.
De altfel, la consumul la 1.000 de locuitori suntem (la nivelul anului 2003) pe penultimul loc cu 1,7 GWh (turcii au 1,6GWh), departe de islandezi (26,1 GWh), norvegieni (22,6 GWh) si finlandezi (15,5 GWh). Si la consumul industrial la 1.000 de locuitori ne aflam pe ultimul loc in Europa cu 1,0 GWh. Suntem "intrecuti" de letoni (0,7 GWh), dar si de unguri (cu 0,9 GWh). In schimb la consumul casnic nimeni nu ne poate lua ultimul loc, cu 0,6 GWh consumati la 1.000 de locuitori. In topul consumului casnic se afla norvegenii (11,6 GWh) urmati de suedezi (8,0 GWh).
"Poate ca nu consumam multa energie raportat pe cap de locuitori dar raportat la PIB avem un consum energetic foarte mare si un pret mare. Aceasta arata ca nu avem o industrie eficienta", spune Sorin Ionita, director Societatea Academica Romana (SAR). El explica consumul redus si prin structura sociala a populatiei Romaniei. "Avem 40% de populatie care traieste la tara. Aceste persoane muncesc in economia agrara si nu consuma energie. Chiar putem vorbi de o slaba industrializare.
Trebuie ca guvernul sa faciliteze accesul acestora la o economie moderna. Aceasta inseamna si acces la produse electrocasnice care consuma electricitate", spune Ionita.
Faptul ca avem un consum mic are si avantaje: ne face un exportator net de energie electrica. Daca in 1990 importam 9.476 GWh, in 2003 importul era de 962 GWh, iar exportul atingea, in acelasi an 3.046 GWh (fata de 456 GWh in 1995). In schimb, Portugalia si Cehia au avut cresteri fantastice de import de energie: Portugalia de 7.451 ori (de la 37 la 2.794 GWh) si Cehia de 2.243 ori (de la 692 GWh la 16.213 GWh).
La preturi (punctul de reper fiind 1 ianuarie 2005) ne aflam inca in punctul de jos al preturilor europene. In Romania, pretul kilowatului pentru casnici era de 7,99 eurocenti (cu toate taxele incluse), in timp ce media europeana era de 12,74 eurocenti. Cea mai scumpa tara era Danemarca cu 22,78 eurocenti, iar cea mai ieftina in Malta 5,85 eurocenti. Totusi, raportat la PIB, pretul in Romania este foarte mare (0,168 eurocenti), la acest capitol fiind campioana Slovacia cu 0,2401 eurocenti, iar pe ultimul loc Grecia 0,0802 eurocenti.
La pretul electricitatii pentru industrie (preturi fara TVA) eram aproape de media europeana: 7.69 eurocenti kilowatul la noi fata de 7,60 in Uniunea Europeana.
In Italia este cel mai scump kilowatt pentru industrie - 10.93 eurocenti, iar in Letonia cel mai ieftin - 4,09 eurocenti. Pretul la nivel european a cunoscut fluctuatii in ultimii 10 ani: in Germania pretul a scazut intre 1995 si 2000 cu 29% si a crescut cu 31% intre 2000 si 2005.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
