Cheltuielile scazute pe cap de locuitor pentru sanatate, precum si slabirea capacitatii sistemului sanitar de stat de a acoperi nevoile contribuabililor va alimenta in continuare cresterea sectorului privat, tot mai atractiv pentru investitorii financiari si cei strategici. Care dintre ei va reusi sa finanteze afacerile antreprenoriale din sanatate spre expansiune si consolidare?
Conferinta a fost organizata in parteneriat cu fondul de investitii Enterprise Investors, compania de consultanta si audit Ernst&Young si casa de avocatura PeliFilip.
Oficialul EI a explicat ca aceasta consolidare este greu de realizat in Romania in conditiile in care antreprenorii romani “nu prea au planuri de a-si pune business-uri impreuna si de a realiza un grup mai mare”, din motive de orgolii personale. Daca, insa, un astfel de proiect s-ar realiza, atunci EI ar fi interesat sa investeasca intr-un asemenea grup.
“Fondurile de investitii au bani in continuare. Nu sunt jucatori dificili, ci doar rigurosi. Cerem transparenta si un management riguros, iar asta nu suna mereu foarte bine pentru antreprenori”, a adaugat partenerul companiei de investitii.
Piata serviciilor medicale private este extrem de fragmentata, este de pare Mihai Marcu (foto jos), presedintele Consiliului de Administratie al lantului de clinici si spitale MedLife. Operatorul, in cadrul caruia fondul privat SGAM Eastern Europe, subsidiara a grupului francez Societe Generale, detine 36,25% din titluri, este liderul pietei de servicii medicale private, cu o cota de piata de 9%.
In urmatorii patru-cinci ani, primii jucatori vor dori sa-si majoreze cotele la 20%, estimeaza Marcu. “Pe zona de M&A din aceasta piata exista doar patru-cinci jucatori care conteaza, cel putin pe termen scurt. Noi suntem in prospectie in tara si nu rar ni se intampla sa dam de competitorii nostri, asa ca piata se va aseza”, a mai detaliat antreprenorul in cadrul conferintei M&A Outlook.
Lupta dintre operatorii privati de servicii medicale se va da pentru atragerea a cat mai multi clienti neplatitori de abonamente (retail), in contextul in care segmentul corporate (al abonamentelor platite de companii pentru angajatii lor) s-a restrans pe fondul crizei.
“In prezent, avem 3.000 de clienti persoane fizice si 150.000 de abonati, dar numarul este in scadere. Nu exista saptamana in care sa nu aflam ca un angajator si-a redus personalul cu 3-5%”, precizeaza presedintele CA al MedLife, adaugand ca, in schimb, segmentul de retail creste, sustinut si de subfinantarea sistemului sanitar de stat.
In privinta asigurarilor de sanatate, parerea lui Marcu este ca ea nu se poate dezvolta, in conditiile in care inca nu exista o definire clara a pachetului de servicii medicale decontate de stat.
“Probabil o dezvoltare in sectorul asigurarilor de sanatate va avea loc in urmatorii trei-cinci ani. Driverul (motorul – n. red.) va fi reprezentat de spitalele de foarte buna calitate. Acestea vor aduce incredere in randul clientilor. In prezent exista mici unitati medicale, de genul apartamentului de bloc, care nu inspira incredere pacientilor si nu ii face sa creada ca este nevoie de o asigurare de sanatate”, a explicat oficialul MedLife.
Romania nu este singura tara in care asigurarile de sanatate nu au avut, pana acum, prea mare priza la pacienti. Astfel, la fel ca in alte tari din Europa Centrala si de Est, mentalitatea este aceea ca statul trebuie sa asigure toate serviciile medicale necesare. “Din aceasta cauza, orice initiativa in acest sector a fost sortita esecului. Pana la definirea pachetului de servicii minime asigurate de stat, lumea nu-si va putea da seama ce beneficii suplimentare le aduce asigurarea medicala”, a concluzionat Mihai Marcu.
Legat de sursele de finantare pe care le poate accesa un antreprenor din domeniul serviciilor medicale private, Marcu a precizat ca intre private equity si imprumuturile bancare exista o cale de mijloc, si anume aceea a finantarii venite de la Banca Mondiala.
Potrivit acestuia, la finantarea fondurilor de investitii ar trebui sa se apeleze in ultima in instanta, dupa ce posibilitatile contractarii unui credit bancar au fost epuizate. La sfarsitul lui 2010, familia Marcu si IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale, au vandut 36,25% din titlurile MedLife catre SGAM Eastern Europe, intr-o tranzactie estimata la peste 20 de milioane de euro. In prezent, familia Marcu detine 51% din actiuni, iar IFC are 12,75%.
Florin Andronescu, director de dezvoltare in cadrul retelei de clinici Sanador, este de parere ca finantarea bancara este mai ieftina in comparatie cu cea acordata de fondurile de investitii.
Fondator al afacerilor Credisson (companie de credite de consum) si Flanco (retea de magazine electroIT), pe care le-a vandut inainte de criza economica, Andronescu a inceput sa lucreze cu fondurile de investitii inca de la sfarsitul anilor ’90, atunci cand situatia economica locala era marcata de devalorizari masive ale leului si de o inflatie galopanta.
In 2005, Andronescu a vandut Credisson catre Cetelem (divizie a BNP Paribas), tranzactia fiind incheiata “in momente extrem de prielnice (2005 – n. red.) , cu un orizont de crestere”. In prezent, antreprenorul se ocupa de dezvoltarea retelei Sanador, care numara trei clinici, doua laboratoare si un spital – toate in Bucuresti. Actiunile Sanador sunt detinute in totalitate de sotia sa, Doris Andronescu.
“Am fost contactati de toate fondurile de investitii mari din Romania, dar nu am fost interesati, nici nu am ajuns in etapa de oferta”, sustinea directorul de dezvoltare in urma cu o luna. “Nu am avut intentia de a vinde sau de a atrage un fond de investitii. De obicei, un fond vine intr-o afacere pentru a sustine investitiile sau pentru ca proprietarul sa faca exit partial sau total”, mai explica antreprenorul.
Pe de alta parte, Andronescu spune ca relatia cu fondurile de investitii – Oresa in cazul Flanco – l-a disciplinat si l-a determinat sa fie mai atent in alegerea persoanelor din echipa de conducere. “Colaborarea cu fondurile ne-a facut sa construim prima retea serioasa de eletroIT (Flanco – n. red.), gata sa preia cresterea pietei din 2000-2008”, a afirmat Andronescu, prezent la conferinta M&A Outlook organizata de wall-street.ro.
Prezenta la eveniment, Cristina Filip (foto stanga), partener al casei de avocatura PeliFilip, a declarat ca sectorul medical romanesc are o crestere pregnanta, cu un potential imens ca angajator. In plus, legile care scot din functiune unitatile neperformante ar putea avea efecte pozitive in sensul curatarii “terenului”. La inceputul acestui an, ministrul Cseke Attila a dispus comasarea a 111 spitale si inchiderea altor 71. Dintre acestea, au fost inchise 67, decizie care a provocat vii proteste atat din partea comunitatilor afectate, cat si din cea a cadrelor medicale.
“Spitalele in orasele cu sub 10.000 de locuitori nu fac decat sa acorde prim ajutor si sa trimita pacientii mai departe. Ideea dezvoltarii in orasele mici este total nesustenabila”, a adaugat Mihai Marcu.
Directorul de dezvoltare de la Sanador a adaugat ca majoritatea spitalelor desfiintate nu se conformeaza normelor de autorizare si ca din aceasta cauza investitorii privati nu sunt interesate de ele. “Este mult mai usor sa construiesti, fie sa inchiriezi o cladire care sa faca fata cerintelor respective”, a punctat Florin Andronescu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
