Clujul este astazi lovit asa cum a fost Brasovul in anii 2008-2009

PETITIE: Desecretizati contractul cu Nokia!

Primele semnale ca finlandezii s-ar pregati sa plece din Romania au venit in primavara, atunci cand centrul de cercetare de la Cluj a fost inchis. Grupul anuntase deja disponibilizari masive – 4.000 de persoane urmau sa fie concediate - si se afla intr-un amplu proces de restructurare a activitatilor din pietele mature, cu costuri ridicate ale fortei de munca.

Primita la Jucu (Cluj) cu surle si trambite – a se citi subventii si ajutoare de stat – producatorul de telefoane arunca acum mii de familii intr-o situatie disperata, chiar daca cei 2.200 de angajati disponibilizati vor primi salarii compensatorii.

“Pastrand proportiile, Clujul este astazi lovit asa cum fusese in anii 2008-2009 Brasovul, prin inchiderea unor unitati de productie cu istoric bogat, elemente de stabilitate pentru piata muncii pe plan local”, spune Viorel Ghete (foto), managing partner BPI Group in Romania, pentru Wall-Street.ro.

Trecuti deja prin experienta disponibilizarilor masive de la Tractorul si Roman, brasovenii au fost mai apoi loviti de decizia Kraft Foods si Colgate-Palmolive de a-si inchide fabricile. Aproape 500 de oameni au ramas fara slujbe, iar Romania a fost stearsa de pe harta productiei a doua multinationale.

Revenind in actualitate, dincolo de pierderea locurilor de munca directe si indirecte, plecarea Nokia are efecte negative si asupra finantelor locale, imobiliarelor si a atractivitatii zonei in general. Inchiderea fabricii Nokia de la Jucu ar putea avea un impact de pana la 1% din PIB-ul Romaniei pe 2012, dar lovitura cea mai puternica o va primi imaginea Romaniei ca destinatie pentru investitiile straine.

Pe hartie, oportunitati, in realitate - piedici

“Romania ar putea intra progresiv printre tarile care pierd investitii in favoarea altora mai ieftine din regiune sau, imparabil, din Asia. Daca la nivel regional ne putem compara si rezista in anumite situatii presiunii pe costul fortei de munca, ne este mult mai greu sa ne batem cu salariile din anumite tari asiatice”, explica Ghete.

La nivelul regiunii Europei Centrale si de Est (ECE), Romania are cele mai reduse castiguri salariale, deci si costurile cu forta de munca sunt mai mici. Tendinta de progres spre nivelul salariilor tarilor care au aderat la Uniunea Europeana in 2005 se va mentine pana in 2014, dar chiar si asa vom fi departe de Cehia, Slovacia, Slovenia – cele mai “scumpe” tari din ECE.

In aceste conditii, investitorii vor continua sa se uite la Romania ca la o potentiala destinatie. In calculul “oportunitatilor” intra, pe langa costurile legate de forta de munca, si elemente de tip imobiliar, fiscal si legislativ.

“Sprijinul adus proiectului de comunitate, reprezentata de alesii locali in prima instanta, conteaza mult in decizia de investitie, dar si in mentinerea ei pe termen mediu si lung”, apreciaza Ghete. Pe de alta parte, subliniaza managerul, interesul investitorilor depinde si de contextul economic. Altfel spus, pe hartie avem multe avantaje, insa in practica apar numeroase piedici in calea investitorilor.

Este clar ca Romania are nevoie de investitii productive ca de apa. Ce ar trebui sa faca autoritatile romane pentru atragerea investitorilor? Viorel Ghete este de parere ca la nivel national autoritatile ar trebui sa imagineze un program consistent de facilitati fiscale pe termen lung, in loc sa foloseasca parghiile atat de contestate si uneori putin transparente ale subventiilor sau ajutoarelor de stat. 

La nivel local, este nevoie ca reprezentantii comunitatii sa se implice mai mult in protejarea locurilor de munca prin atragerea de investitii noi, dar si prin exercitarea influentei pentru ca fostii salariati sa gaseasca repede locuri de munca si sa nu ingroase randurile somerilor.