IPTANA vrea afaceri in crestere cu 5-10% in acest an

"Ne-am propus cel putin venituri la nivelul anului 2011, cu o crestere de 5-10% estimata la momentul actual, bazata in primul rand pe sectorul de drumuri, care are un mare potential anul acesta. Continuam, din fericire, autostrada Transilvania, care anul trecut a fost intrerupta, si a fost unul dintre motivele pentru care noi am avut un regres, si sunt deasemenea foarte multe proiecte pentru drumuri judetene", a declarat directorul general si presedintele companiei, Cornel Martincu.

El a aratat ca afacerile au inregistrat un regres in primul semestru din 2011, din cauza blocarii pietei constructiilor, inclusiv pe segmentul de infrastructura, dar s-au revigorat iar in partea a doua a anului, pe fondul reluarii programului de autostrazi si a unor contracte de reabilitare a drumurilor nationale.

Compania a raportat in 2010 o cifra de afaceri de 36,6 milioane lei, iar in ultimii zece ani rulajul total s-a ridicat la peste 100 milioane de euro.

Proiectul Autostrazii Transilvania a inceput in 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde euro pentru constructia a 415 kilometri, dar portiunea realizata pana in prezent cu finantarea statului depaseste cu putin 10% din traseul total. In toamna lui 2011, Guvernul a decis ca lucrarile sa fie continuate de compania americana Bechtel numai pe tronsoanele deja incepute, reprezentand 118 kilometri din totalul celor 415 kilometri, iar restul tronsoanelor sa fie scoase la licitatie pentru a obtine si finantare europeana, conducerea Ministerului Transporturilor evitand insa sa avanseze un termen de finalizare a intregii autostrazi.

Cele mai importante contracte semnate de IPTANA in 2011 au vizat proiectarea lotului 2 al autostrazii Nadlac-Arad, programul de protectie al litoralului Marii Negre impotriva eroziunii, supervizarea lucrarilor de dezvoltare a Aeroportului Otopeni, etapa a treia, si proiectarea reabilitarii corpului C al terminalului de pasageri din cadrul Aeroportului Baneasa.

In acest an, un alt resort de crestere pentru afacerile companiei ar putea fi derularea unor proiecte in parteneriat public-privat. IPTANA a realizat studiile de fezabilitate pentru trei proiecte majore, respectiv centura Bucuresti, autostrada Sibiu - Pitesti si amenajarea cursurilor inferioare ale raurilor Arges si Dambovita pentru navigatie si alte folosinte.

"Daca unul din ele merge mai departe, atunci probabil ca vom avea si noi, si altii de lucru", a adaugat Martincu.

Principalul beneficiar este Ministerul Transporturilor

Serviciile companiei vizeaza in principal domeniile transporturilor rutiere, cu o pondere de 60% in totalul rulajului, navale si aeriene, iar principalul beneficiar este Ministerul Transporturilor.

"Exista o anumita sincopa, nu toate sectoarele merg la fel in fiecare an. Un an avem rezultate mai bune pe sectorul de drumuri, alt an pe cel al aviatiei. Compensam anumite goluri care apar in unele sectoare. Cand a scazut piata drumurilor, noi aveam totusi de lucru foarte mult in sectorul aeroportuar", a precizat reprezentantul companiei.

In plus, compania are si proiecte pe segmentul imobiliar sau al lucrarilor civile, cu o pondere mai redusa.

Pe termen lung, IPTANA intentioneaza sa se extinda pe segmentele imobiliar, al infrastructurii energetice sau de mediu.

Totodata, compania vrea sa-si extinda in perioada urmatoare portofoliul de servicii in domeniul de consultanta si supraveghere a lucrarilor, care in prezent genereaza doar 10-15% din cifra de afaceri. In acest sens, IPTANA vizeaza asocieri cu jucatori straini, a completat Martincu.

Seful IPTANA a afirmat ca, ocazional, compania a incheiat si contracte externe, cel mai recent fiind un proiect in domeniul infrastructurrii aeroportuare, implementat in nordul Africii in urma cu un an.

"In colaborare cu firme straine, intentionam sa mai participam la proiecte internationale, inclusiv in Republica Moldova", a spus Martincu.

Compania a avut in 2010 un numar mediu de 523 de salariati, iar in prezent are 450 de angajati, in urma unor restructurari dar si externalizarii unor servicii precum realizarea de studii de teren sau investigatiilor geotehnice, prin infiintarea unei firme noi, Geoecotest.

Seful IPTANA a afirmat ca segmentul de proiectare si arhitectura, pe care il evalueaza la un nivel de 2-5% din totalul pietei constructiilor, a scazut puternic dupa venirea crizei, dar va fi influentat pozitiv de revirimentul lucrarilor pentru infrastructura de transport.

"Piata infrastructurii de transporturi pot sa garantez ca va creste. E obligatoriu, pentru ca noi fiind acum parte din Uniunea Europeana, nu avem incotro. Este atat de mare cererea in domeniul infrastructurii, incat indiferent care ar fi conjuncturile, investitiile in domeniul infrastructurii de transporturi vor trebui facute, si cu sustinere puternica din partea Uniunii Europene", a spus Martincu.

In schimb, el estimeaza ca pe segmentul imobiliar cresterea va fi extrem de lenta, din cauza increderii scazute, lipsei de echilibru intre cerere si oferta sau a preturilor "destul de mari".

Unul din factorii care poate asigura cresterea sectorului de constructii, in conditiile limitarilor bugetare, este promovarea proiectelor in parteneriat public-privat, potrivit reprezentantului IPTANA.

Printre problemele cu care se confrunta in prezent firmele de proiectare sunt, conform sursei citate, competitia extrem de puternica si lupta pentru pretul cel mai scazut in detrimentul calitatii, dar si promovarea proiectelor in sistem de proiectare-executie, justificata printr-o implementare mai rapida a investitiei.

"Intr-un buget de 2-3% din valoarea investitiei, practic proiectantii nu mai conteaza, discutiile sunt toate la nivelul beneficiar-constructor, si toata strategia de proiectare este orientata spre tehnologii specifice dotarii constructorului, grad mare de prefabricare, cost minim pentru executia lucrarilor. Deci avantaje maximale pentru constructor, dar se pierde avantajul optimizarii investitiilor pentru necesitatile beneficiarului", a spus Martincu.

Compania a fost infiintata in 1953, sub denumirea initiala de Institutul de Proiectari Hidrotehnice si Drumuri (IPHD), iar in 1966 formatiunile de proiectare pentru infrastructura transporturilor rutiere, navale si aeriene din cadrul diferitelor administratii de profil au fost reorganizate sub denumirea de Institutul de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene (IPTANA).

In 1991, IPTANA a devenit societate comerciala, iar in 1999 pachetul majoritar de actiuni a fost preluat, prin licitatie, de catre asociatia salariatilor si conducerii.