In medie, un fumator curent a cheltuit lunar 273,1 lei pentru procurarea tigarilor. Cele mai frecvent cumparate brand-uri de tigari au fost Kent (33,8%), Marlboro (9,7%), Winchester (8,2%), Viceroy (7,6%), si Winston (7%), potrivit unui studiu al GATS (Global Adult Tabacco Survey) Romania.

Cea mai comuna sursa de procurare a tigarilor a fost reprezentata de magazine (84,3%), chioscuri (6,6%) si vanzatori ambulanti (3.5%). Foarte putini fumatori si-au procurat tigarile de la alta persoana (2,7%) sau din alte surse (2,7%).

GATS Romania furnizeaza informatii despre consumul de tutun, renuntarea la fumat, fumatul pasiv, aspecte economice, media si cunostinte, atitudini si perceptii referitoare la consumul de tutun.

Studiile superioare: categoria cu cei mai putini fumatori, dar cu cele mai multe fumatoare

Rata prevalentei fumatorilor curenti a fost 26,7% (4,84 milioane persoane). Prevalenta a fost in mod deosebit crescuta la barbati, comparativ cu femeile (37,4%, respectiv 16,7%).

Datele GATS arata ca in Romania 24,3% dintre adultii de 15 ani si peste, sunt fumatori zilnici (34,9% dintre barbati si 14,5% dintre femei) si 2,4% sunt fumatori ocazionali (2,5% barbati si 2,2% femei).

Rata prevalentei globale a fumatului curent a fost maxima la cei din grupa de varsta 25-44 ani (36,3%) si minima in randul celor de 65 de ani si peste (7,6%), a fost usor mai ridicata in urban – 28,4% fata de rural – 24,5% (diferenta nu este statistic semnificativa) si nu a prezentat diferente in raport cu nivelul educational.

Totusi, in randul barbatilor, cea mai scazuta prevalenta a fost notata in randul celor cu educatie superioara (36,4%), in timp ce in randul femeilor, ratele prevalentei au fost mai ridicate in randul celor cu educatie medie si superioara (19,6%, respectiv 20,0%) si cea mai scazuta in randul celor cu educatie primara (14,7%).

Principalul tip de produs din tutun utilizat a fost reprezentat de tigarile fabricate industrial (global: 26,5%; barbati: 37,1%; femei: 16,7%). Numarul mediu de tigari fumate intr-o zi de catre fumatorii curenti a fost 16,6 global, 17,7 pentru barbati si 14,1 pentru femei.

Prevalenta globala a fumatului altor produse din tutun a fost 1,0%. Semnificativ mai multe persoane din mediul urban fata de cel rural (1,5% vs. 0,3%) au utilizat aceste produse.

Cea mai mare proportie a fumatorilor au inceput sa fumeze zilnic la varsta de 17-19 ani (43,1%). Au urmat cei care au inceput sa fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7%) si la peste 20 ani (18,1%). 17,1% au inceput sa fumeze inainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural. Studiul a relevat ca 69,5% dintre fumatorii zilnici isi aprind prima tigara din ziua respectiva in primele 30 minute dupa trezire, iar dintre acestia 26,2% in primele 5 minute dupa trezire.

37% din fumatori au incercat cel putin o data sa se lase, in ultimele 12 luni

37,8% dintre fumatorii curenti au avut cel putin o incercare de renuntare la fumat in ultimele 12 luni. Proportia a fost de 36,1% in randul barbatilor si 41,2% in cel al femeilor. Mai mult de 4 din 10 fumatori in varsta de 15‐24 ani (43,8%) au incercat sa renunte la acest viciu, rata renuntarii prezentand un declin cu inaintarea in varsta. Peste o treime dintre fumatori, atat din mediul urban (36,2%), cat si din mediul rural (40,0%) au incercat sa renunte. Nu au fost observate diferente ale acestui tipar in raport cu nivelul educational.

39,2% dintre fumatorii curenti au raportat ca intentioneaza sa se lase de fumat la un moment dat (“Voi renunta intr-o zi, dar nu in urmatoarele 12 luni”), 15,6% in urmatoarele 12 luni si doar 7,9% in urmatoarea luna. Totusi, mai mult de o treime (33,6%) au raportat ca nu sunt interesati sa renunte la fumat; peste o treime (39,2%) dintre acestia nu cred ca fumatul dauneaza sanatatii lor si 38,3% cred ca nu pot renunta. In ceea ce priveste atitudinile fata de renuntarea la fumat, nu au fost observate diferente in functie de gen, mediul de rezidenta sau nivel educational.

Fumatul pasiv: 35% din angajati spun ca au fost expusi la fum la locul de munca

In Romania, mai mult de o treime (35,4%) dintre persoanele de 15 ani si peste (reprezentand in jur de 6,4 milioane) au raportat ca au fost expuse la fum de tigara ambiental la domiciliu.

Luand in consideratie doar nefumatorii, prevalenta expunerii la fumul ambiental la domiciliu a fost 24,4% (echivalent cu aproximativ 3,2 milioane nefumatori). Cei din mediul urban (40,9%) au fost semnificativ mai expusi la fumul de tigara ambiental la domiciliu, decat cei din mediul rural (28,5%).

Citeste si:

In randul nefumatorilor, expunerea la fumul de tigara ambiental la domiciliu s-a redus cu inaintarea in varsta, cea mai inalta rata a expunerii fiind raportata in randul celor de 15-24 ani (38,6%) si cea mai scazuta in randul celor de 65 de ani si peste (14,7%).

34,2% dintre angajati (reprezentand aproape 2 milioane de oameni) au fost expusi la fum de tigara ambiental la locul de munca in ultimele 30 de zile. Luand in considerare doar angajatii nefumatori, prevalenta expunerii la locul de munca a fost 29,2% (echivalenta cu aproximativ 1,1 milioane de angajati nefumatori).

Nu au existat diferente semnificative privind aceasta expunere intre barbati (36,8%) si femei (31,2%). Cei cu educatie superioara (30,0%) au fost mai putin expusi la fumul de tigara ambiental la locul de munca, comparativ cu cei cu nivel mai redus educational (primar 39,9%, mediu 33,9%).

Tiparul expunerii la fum de tigara in spatiile interioare la locul de munca a fost similar pentru angajatii nefumatori. Cei cu educatie superioara (23,2%) au avut o probabilitate mai redusa de a fi expusi la locul de munca fata de cei cu nivel educational mai redus (primar 39,7%, mediu 29,8%).

Peste o cincime dintre persoane (20,7%) au observat ca se fumeaza in cladiri guvernamentale, 10,4% in institutii medicale, 25,1% in scoli si 47,5% in universitati. Marea majoritate au raportat expunerea la fumul de tigara ambiental in baruri/cluburi de noapte (94,4%) si restaurante (86,6%). Tiparul a fost similar pentru nefumatorii care au vizitat diferite locuri publice in ultimele 30 de zile.

Campaniile anti-fumat

83,6% dintre cei de 15 ani si peste au observat informatii anti-fumat difuzate in media sau afisate in diverse locatii. Televiziunea a fost mentionata de cel mai mare numar de persoane (76,7%), urmata de panouri publicitare (25,8%) si radio (25,3%).

Aproape toti fumatorii (95,2%) au observat avertismente pictoriale de sanatate pe pachetele de tigari si mai mult de o patrime (27,5%) s-au gandit sa renunte la fumat din cauza acestora. Mai multe femei (33,2%) decat barbati (24,7%), s-au gandit sa se lase de fumat datorita avertismentelor pictoriale de sanatate.

4 din 10 persoane (40,5%) au sesizat o forma de publicitate, sponsorizare sau promovare a produselor din tutun. Barbatii (45,2%), cei din grupul de varsta 15-24 ani (58,8%) si cei din mediul urban (50,4%) au observat cu o mai mare probabilitate diverse tipuri de publicitate, sponsorizare si promovare, comparativ cu femeile (36,1%), cei de 25 ani si peste (37,1%), si cei din mediul rural (28,0%). Global, cel mai mare procent dintre persoane au observat reclame in magazine unde se vand tigari (26,7%), pe internet (6,8%) si pereti publici (4,9%). Cei din mediul urban au fost mai expusi la publicitate la tutun, decat cei din rural pe internet (9,4% vs. 3,6%). In functie de varsta, cei din grupul 15-24 ani au notat in proportie semnificativ mai mare publicitate la tutun pe internet (16,9%) fata de cei de 25 ani si peste (5,0%). Procentul global al celor care au notat sponsorizari ale unor evenimente sportive a fost de 5,0%.

Referitor la promovarea tigarilor cele mai comune au fost cadourile (8,1%), urmate de “promoterite” (7,0%), itemi cu nume sau logo de brand (5,2%), esantioane gratuite (4,4%), reduceri de preturi (4,0%), cupoane (4,0%) si promovare prin posta (1.2%).

"Fumatul dauneaza grav sanatatii"

Aproape toti adultii (96,3%) cred ca fumatul cauzeaza boli grave. 98,3% cred ca fumatul cauzeaza cancer pulmonar, 94,6% alte cancere, 89,2% accidente vasculare cerebrale si 90,0% atac de cord. O proportie mai redusa a adultilor a fost constienta de faptul ca fumatul poate cauza osteoporoza (53,4%), nasteri premature (74,7%) sau disfunctii erectile (66,5%). Nu au fost observate diferente semnificative in raport cu varsta, nivelul educational sau mediul de rezidenta. Fumatorii curenti au fost intr-o proportie aproape egala constienti de aceste efecte.

94,2% dintre cei de 15 ani si peste cred ca inhalarea fumului de tigara ambiental poate cauza afectiuni serioase ale nefumatorilor. Fumatorii curenti (90,7%) au crezut acest lucru intr-o proportie mai mica decat nefumatorii (95,4%). Nu s-au observat diferente intre barbati si femei in ceea ce priveste gradul de constientizare a efectelor fumului de tigara ambiental asupra sanatatii (93,5% vs. 94,8%).

In jur de o cincime (21,0%) dintre adulti cred ca tigarile cu continut redus de gudron sunt mai putin nocive comparativ cu cele obisnuite, cu un procent semnificativ mai mare al celor din grupul 15-24 ani (30,6%), comparativ cu cei din celelalte grupuri de varsta si un procent mai mare al barbatilor (24,9%) decat cel al femeilor (17,4%) au aceasta convingere.

Aproape o cincime (18,9%) dintre adulti cred ca tigarile subtiri („slim”) sunt mai putin nocive decat cele obisnuite, fumatorii curenti fiind semnificativ mai predispusi sa creada acest lucru (30,1%) decat nefumatorii (14,8%). Acest tipar a fost similar cand au fost comparati fumatorii curenti si nefumatorii pe grupe de varsta, nivel educational si mediu de rezidenta. Cel mai ridicat procent al fumatorilor curenti avand aceasta convingere a fost notat pentru grupul de varsta 15-24 ani (41,3%) si cel mai scazut (23,8%) pentru cei de 65 ani si mai mult.