Din spatele gratiilor, la munca. Afla cati detinuti muncesc in Romania

Efectivul mediu al persoanelor private de libertate a fost anul trecut de 29.260 de persoane, iar 7.318 dintre acestea au muncit. Mai mult, 2.612 detinuti au prestat servicii catre diversi agenti economici.

Astfel, in anul 2011, veniturile incasate din prestatiile efectuate de persoanele private de libertate au totalizat pentru 31 milioane de lei.

“Selectionarea la munca a persoanelor private de libertate se efectueaza in raport cu regimul de executare a pedepsei, varsta, riscul pentru siguranta penitenciarului, aptitudini si capacitatea de munca, natura activitatii, cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata, precum si de timpul avut la dispozitie pentru cunoasterea suficienta a acestor”, potrivit datelor remise wall-street.ro de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.

In ce domenii presteaza servicii detinutii

Principalele domenii in care lucreaza detinutii sunt muncile necalificate din agricultura si constructii (civile, industriale si infrastructura), salubrizare, reciclare, intretinere si amenajare spatii verzi.

De asemenea, unele penitenciare au disponibilate de a realiza lucrari calificate precum asamblari componente electronice, cusut fete incaltaminte, confestionat ambalaje, zidarie, zugraveli, instalatii sanitare, tamplarie, dulgherie, instalatii electrice, sudura si cultura plantelor.

Mai mult, detinutii pot activa in domenii precum brutarie, morarit, tamplarie, frizerie, zidarie, amenajari interioare, lacatusetie, confectionare articole incaltaminte si tamplarie, mecanica auto, sculptura, dar si altele.

“In cadrul mai multor unitati din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt amenajate si functioneaza ateliere de productie utilate corespunzator in care pot fi desfasurate activitati de prelucrare a lemnului, tamplarie pvc, croitorie, cizmarie, panificatie si altele”, se arata in datele institutiei.

Cat castiga cei care muncesc

Persoanele private de libertate lucreaza, de regula, in program de 8 ore zilnic, maximum 40 de ore saptamanal.

Detinutii sunt remunerati cu o cota de 40% din tariful brut negociat, din care se retine si se vireaza la bugetul de stat o cota de 16%, reprezentant impozitul pe profit. Tariful brut negociat nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie, respectiv 700 lei pe luna sau 4,13 lei/ora. Din veniturile brute realizate din contractele de prestari servicii, administratiei locului de detinere ii revine o cota de 60%, iar persoanelor private de libertate o cota de 40%.

“Pedepsele privative de libertate sunt stabilite de catre instantele de judecata in cadrul procesului penal si nu pot fi modificate de catre penitenciar sau de alte institutii administrative. Ca urmare a muncii prestate in timpul executarii pedepsei cu inchisoarea, persoanele condamnate pot fi liberate conditionat inainte de executarea fractiei din durata pedepsei prevazute in codul penal tinand cont de numarul zilelor considerate ca executate pe bazaq muncii prestate, dar nu mai devreme de executarea efectiva a fractiei obligatorii din durata pedepsei prevazute de codul penal”, explica reprezentantii ANP.

Astfel, in functie de varsta persoanei private de libertate, durata programului zilnic de lucru, munca prestata in timpul noptii sau caracterul remunerat/neremunerat al muncii prestate se considera ca executate in vederea acordarii liberarii conditionate un numar de 0,25, 0,33, 0,5 sau o zi pentru fiecare zi de munca.

Ce avantaje au companiile care lucreaza cu detinuti

Companiile cu activitate pe piata locala nu pot angaja persoane private de libertate, insa acesti operatori economici pot incheia contracte de prestari servicii cu administratia penitenciarului din care acestea fac parte.

Potrivit Administratiei Nationale a Penitencarelor, folosirea la astfel de activitati a detinutilor pot aduce o serie de avantaje, precum:
- Asigurarea unui constant de muncitori pe toata perioada derularii contractului, tinand cont de nevoile beneficiarului;
- Continuitatea serviciilor prestate pe intreaga perioada de derulare a lucrarilor;
- Posibilitatea folosirii acestora atat la lucrari necalificate, cat si la activitati calificate, conform aptitudinilor si specializarii acestora;
- Negocierea tarifelor in functie de complexitatea lucrarilor efectuare sau a serviciilor prestate, durata contractului si numarul de persoane;
- Cheltuielile totale ale desfasurarii activitatii cu persoane private de libertate sunt exclusiv cele determinate de remunerarea acestora pentru lucrarile efectuate, conform tarifului orar stabilit in contract, si nu implica contributii financiare sau plata unor taxe suplimentare;
- Siguranta asupra materiilor prime, materialelor, uneltelor si utilajelor folosite in perioada derularii lucrarilor, neexistand posibilitatea sustragerii acestora;
- Paza si hrana persoanelor private de libertate sunt asigurate de catre administratia locului de detinere, fara a implica alte costuri suplimentare din partea beneficiarului.

Cum vad companiile angajarea unor detinuti

“Atitudinea companiilor angajatoare fata de potentialii angajati care au executat pedepse privative de libertate este reticenta, multi angajatori temandu-se de recidiva sau de eficienta scazuta a unor astfel de angajati, aceasta atitudine manifestandu-se si in cazul altor grupuri defavorizate de potentiali angajati. Pe de o parte, dificultatea la reintegrarea in munca si societate a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate este parte interganta a pedepsei, fiind un motivator important pentru evitarea faptelor care ar putea duce la astfel de pedepse”, spune Cristina Pasat (foto), director general in cadrul agentiei de recrutare Professional.

Pe de alta parte, ea subliniaza ca persoanele care au executat pedepse sunt de multe ori mult mai motivate in a pastra si atinge eficienta intr-un loc de munca in vederea reabilitarii, astfel incat nu putine sunt situatiile in care persoanele din grupuri defavorizate obtin rezultate superioare in munca fata de angajatii care nu fac parte din astfel de categorii.

Ea mai spune ca exista anumite facilitati pe care un angajator le poate obtine de la ANOFM in cazul angajarii de persoane care au executat pedepse privative de libertate, prin Legea 116/2002, in special in cazul angajarii de tineri familisti cu varste intre 16 si 25 de ani, prin extensie si in limita bugetului disponibil al ANOFM si pentru tineri pana la 35 ani.

Aceste facilitati se obtin prin Contractul de solidaritate, prin semnarea caruia angajatorului i se ramburseaza salariul lunar al acestor angajati, in limita a 75% din salariul mediu net pe economie. In cazul angajarii cu contracte de munca pe durata nedeterminata a tinerilor sub 25 de ani care au executat pedepse privative de libertate angajatorii pot obtine rambursarea unei sume lunare echivalenta cu 50% din indemnizatia de somaj pe care ar fi obtinut-o salariatul respectiv in cazul neangajarii , a explicat aceasta.

In alta ordine de idei, ea precizeaza ca angajarea detinutilor poate avea atrage si dezavantaje in randul companiilor.

"Unele dintre problemele incadrarii in munca a acestei categorii defavorizate sunt lipsa interesului pentru munca, lipsa unor calificari sau a unei discipine in munca, dificultati la integrarea intr-un colectiv uman. Exista organizatii care asista aceasta categorie la integrarea in munca, sarcina lor fiind una extrem de dificila”, a mentionat Cristina Pasat.

In acest context, ANP precizeaza ca in vederea cresterii sanselor de reintegrare sociala, in unitatile penitenciare au loc activitati si cursuri de formare profesionala. Acestea se desfasoara in colaborare cu agentiile judetene de ocupare a fortei de munca si cu furnizori acreditati de formare profesionala.

Astfel, in anul 2011, 3.423 persoane private de libertate au participat la 229 de cursuri de calificare si initiere, organizate in special pentru urmatoarele meserii: tamplar, dulgher, parchetar, legumicultor, frizer, bucatar, confectioner articole textile, brutar, zidar, confectioner articole din piele si inlocuitori, confectioner incaltaminte, instalator, sudor, lacatus mecanic.

De asemenea, 3.572 de persoane au participat la activitati de informare, consiliere si medierea muncii.

“In conditiile in care fondurile bugetare alocate pentru desfasurarea procesului de formare profesionala au fost diminuate, avand efecte asupra reducerii in anii 2009 si 2010 a numarului de cursuri, datorita derularii proiectelor cu finantare europeana, in anul 2011 a existat o crestere semnificativa a numarului de cursuri si implicit de beneficiari”, spun oficialii ANP.

Detinutii, la studii

In plus, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), persoanele aflate in detentie care mai au de executat cel mult 9 luni pana la ultima zi a pedepsei pot urma un program de formare profesionala organizat de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cheltuielile necesare pregatirii profesionale fiind suportate din bugetul asigurarilor pentru somaj.

In anul 2011, 393 de persoane aflate in detentie au participat la programe de formare organizate de agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca in colaborare cu penitenciarele din Romania. Ocupatiile/calificarile in care au fost organizate aceste programe au fost: dulgher, tamplar, parchetar, lucrator in cultura plantelor, zidar pietrar tencuitor, bucatar, confectioner articole din piele si inlocuitori, croitor imbracaminte dupa comanda, lucrator in cresterea animalelor, frizer, lucrator in tamplarie, lucrator in alimentatie.

Pentru 2012, prin Planul National de formare profesionala, elaborat anual de ANOFM, s-a prevazut cuprinderea in cursuri de formare profesionala a unui numar de 900 persoane.

De asemenea, anual, ANOFM intocmeste Programul de ocupare a fortei de munca, elaborat pe baza propunerilor agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca si a agentiei municipiului Bucuresti, propuneri fundamentate pe baza unei analize a situatiei economico – sociale inregistrate la nivel teritorial.

Prin acest program, au fost incadrate, in 2011 un numar de 13 persoane eliberate din detentie.

Pentru 2012, acest program vizeaza ocuparea unui numar de 33 de persoane eliberate din detentie.

O alta masura activa implementat de catre ANOFM, prin agentiile teritoriale pentru ocuparea fortei de munca sunt Bursele locurilor de munca.

In 2011 au fost organizate la cererea pietei muncii un numar de 53 burse, in 20 de judete. Aceste burse au fost pentru diferite meserii sau domenii de activitate (in fabricarea articolelor de imbracaminte, comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor, fabricarea produselor textile si constructii de cladiri) si pentru diferite grupuri tinta (studenti, femei, persoane cu dezabilitați, persoane supuse riscului marginalizarii sociale, persoane private de libertate).

In 2012, ANP estimeaza o crestere a veniturilor realizate din prestari de servicii ale persoanelor lipsite de libertate cu 10% fata de anul 2011, pe fondul majorarii salariului minim de la 1 ianuarie 2012 si datorita tendintei in crestere a anumarului detinutilor care presteaza activitati lucrative.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

---

Te-ar putea interesa și: