Wall-Street.ro: De curand, Consiliul Concurentei a amendat cu 12 milioane de euro mai multe companii farmaceutice pentru practici anticoncurentiale, mai exact pentru oprirea unor medicamente de la reexport (exporturi paralele). Pe de alta parte, exporturile paralele au dus la disparitia unor medicamente de pe piata locala pentru ca ele au fost vandute in alte tari, unde preturile sunt mai mari...

Companiile farmaceutice, amendate cu 12 mil. euro de Concurenta

Companiile farmaceutice, amendate cu 12 mil. euro de Concurenta

Carmen Peli (foto): Exista anumite tipuri de produse pentru care furnizorii aleg – in special avand in vedere cererea distincta de pe fiecare piata – sa vanda aceleasi produse la preturi diferite in functie de tara in care acestea sunt vandute. Aceasta se intampla deoarece puterea de cumparare este mai mica in anumite tari membre.

Producatorii de medicamente sunt totusi interesati sa isi vanda produsele (mai ieftin) si in aceste tari, intrucat investesc astfel in dezvoltarea unor piete profitabile viitoare, iar intre timp contribuie la recuperarea costurilor de investitie care pot fi semnificative la nivel global (de exemplu, costurile de cercetare-dezvoltare).

Autoritatile de concurenta au suspectat uneori insa producatorii ca incearca sa mentina o diferentiere artificiala a preturilor in diversele state membre in interiorul pietei comune, prin practicarea pretins nejustificata de preturi ridicate in anumite piete.

Dar comertul cu medicamente prin alte canale decat cele ale producatorului (de exemplu, comert paralel), este considerat ca fiind un instrument legitim pentru combaterea acestor politici a producatorilor de medicamente. Astfel, s-a considerat ca permiterea - si cu atat mai mult incurajarea – comertului paralel de produse ar duce treptat la neutralizarea diferentelor – uneori semnificative – de preturi dintre tari in cadrul Uniunii Europene.

Intr-adevar, beneficiul final cel mai important este al consumatorilor din tarile cu preturi ridicate si al sistemelor publice de compensare/ decontare din acele state, care ar putea astfel achizitiona medicamente mai ieftine. La nivel european, acest beneficiu a fost considerat mai important decat pierderea pe care pacientii din statele mai sarace ar suferi-o.

Wall-Street.ro: Care sunt efectele negative ale incurajarii vanzarii medicamentelor la acelasi pret in statele membre?

Carmen Peli: Aceasta abordare a autoritatilor europene si nationale nu poate fi lipsita de critici, cu atat mai mult cu cat nu este sustinuta de studii economice si de analiza costuri/beneficii. Incurajarea vanzarii medicamentelor la acelasi pret in toate statele membre risca sa nu se tina cont de diferentele firesti ale cererii din fiecare stat, influentata de starea de sanatate a populatie, fiscalitate, optiunile pacientilor, puterea locala de cumparare, eficienta sistemului de asigurari publice, etc.

In plus, o astfel de abordare ar determina pe termen mediu si lung, renuntarea producatorilor in a-si dezvolta retelele de vanzari a anumitor medicamente inovative in tarile cu preturi reduse. In plus, furnizorii nu ar mai fi motivati sa investeasca in imbunatatirea calitatii produselor, descoperirea de noi medicamente, promovare, fiind treptat in imposibilitate de a-si recupera costurile.

De asemenea, se stie ca activitatea de distributie paralela de medicamente este preponderent speculativa. S-a constatat ca exista piete in care importurile nu au rezultat decat in incasarea de profituri substantiale in contul importatorilor, cata vreme consumatorii din tarile de import nu ajungeau sa se bucure in mod real de diferentele de preturi dintre state.

Ba mai mult, incurajarea neconditionata a importurilor paralele risca sa permita patrunderea mai facila de medicamente contrafacute pe piata din Romania, in conditiile in care producatorii de medicamente sunt impiedicati sa implementeze sisteme proprii de protectie impotriva unui astfel de comert ilicit.

In ce priveste exportul de medicamente, in ciuda existentei in sarcina distribuitorilor din Romania a unei obligatii legale de a alimenta piata locala cu necesarul efectiv de medicamente, distribuitorii sunt teoretic liberi sa exporte medicamente in cantitati nelimitate. Asta ar putea duce – in unele cazuri – la lipsirea pacientilor romani de medicamentele pentru tratarea de boli grave precum cancer, scleroza multipla, diabet, SIDA, etc. si care risca sa fie vandute la export catre pacientii straini din statele dispuse sa plateasca un pret mai mare pentru aceleasi medicamente.

Wall-Street.ro: Cat de bine este controlat circuitul medicamentului de la intrarea lui in tara la consumatori/iesirea din tara?

Carmen Peli: Pana de curand, autoritatile publice nu au avut la dispozitie un sistem clar pentru monitorizarea circuitului medicamentelor comercializate pe piata din Romania. Un astfel de sistem a fost implementat la sfarsitul anului 2011, data de la care importatorii, producatorii si distribuitorii de medicamente sunt obligati sa furnizeze periodic informatii complexe cu privire la stocuri si cantitati de medicamente vandute.

Ratiunile la baza acestei monitorizari sunt legate in principal de necesitatea detectarii si retragerii rapide a seriilor de medicamente neconforme, depistarea medicamentelor contrafacute si combaterea existentei circuitelor paralele ilegale de vanzare de medicamente.

Citeste si:

Mai mult, fiecare detinator de autorizatie de punere pe piata a unui medicament este responsabil cu asigurarea unui sistem eficient si rapid de retragere a medicamentelor care prezinta neconformitati. In cadrul acestui sistem, furnizorii pot sa solicite informatii periodice de la distribuitori cu privire la medicamentele revandute. Totusi, s-a considerat ca o astfel de raportare nu trebuie sa permita producatorilor sa depisteze cazurile de import sau export cu aceste medicamente si nici sa obtina informatii despre vanzarile medicamentelor concurente.

Iesirea medicamentelor din tara nu este in mod specific monitorizata de autoritatile de profil. Anumite informatii cu privire la exporturile de medicamente sunt anual colectate de Institutul National de Statistica, dar fara depistarea exacta a destinatiei acestor exporturi.

Wall-Street.ro: Care considerati ca sunt cele mai mari provocari ale industriei farmaceutice, in momentul de fata?

Carmen Peli: Subfinantarea cronica a sistemului de asigurari de sanatate este o problema grava care afecteaza intrega piata de comercializare a medicamentelor, dublata de o inflatie legislativa anuala adesea contradictorie.

Incercarile de reglementare din ultimii ani menite sa reduca nivelul cheltuielilor bugetului de stat pentru sanatate, printre care s-au numarat decizia de compensare in cadrul sistemului public de sanatate a genericelor cu pretul cel mai scazut si introducerea sistemului claw-back menit sa readuca la bugetul de stat o parte din banii cheltuiti cu achizitia de medicamente de catre spitale, nu au facut decat sa agraveze si mai mult paralizia unui sistem in care pacientii asteapta ani de zile pentru a fi inclusi in listele nationale de medicamente compensate.

In plus, intarzierile la plata medicamentelor achizitionate in cadrul sistemului public de sanatate, care se fac si dupa 300 de zile de la livrare, decontarile partiale si suspendarile de plata acutizeaza aceste deficiente ale sistemului.

Wall-Street.ro: In alte tari europene, business-urile integrate din farma sau sanatate in general nu sunt permise. In Romania, avem astfel de business-uri, companii care au productie farma proprie, distributie, retail (lant de farmacii) si chiar clinici, spitale. Care sunt avantajele si dezavantajele unui astfel de business?

Carmen Peli: Pana in iulie 2003, producatorilor de medicamente le era interzis prin lege sa detina, direct sau prin intermediari, in parte sau in totalitate, retele de distributie sau farmacii.

Motivul pentru care sistemele integrate de comercializare de medicamente au fost interzise a fost legat de nevoia de asigurare a unei repartizari echitabile a medicamentelor pe lantul de comercializare, cu evitarea riscului alimentarii preferentiale ale anumitor lanturi de farmacii in detrimentul altora.

In prezent, sistemele in care producatorii si/sau distribuitorii detin lanturi de farmacii sunt foarte populare pe piata locala, cinci dintre cei mai mari distribuitori locali vanzand mare parte din medicamente prin propriile farmacii.

Este adevarat ca astfel de sisteme integrate pot sa cauzeze restrictii concurentiale, printre care s-ar numara riscul de consolidare a puterii de piata a marilor distribuitori sau impiedicarea accesului ori plafonarea dezvoltarii micilor retele existente de farmacii, insa aceste riscuri pot interveni doar in masura in care companiile integrate ar fi foarte puternice si intr-un numar limitat, astfel incat puterea lor de piata ar fi semnificativa.

Totusi, avantajele sistemelor integrate nu pot fi neglijate. Ma refer la eficientizarea costurilor, asigurarea unei continuitati a stocurilor, securitate in aprovizionare sau la standardizarea calitatii serviciilor.

Cat inseamna exporturile paralele in cifre?

Datoriile restante in crestere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate fata de industria farmaceutica au determinat distribuitorii de medicamente sa efectueze exporturi paralele, pentru a-si imbunatati situatia financiara, potrivit unui studiu al Institutului National de Prognoza Economica dat publicitatii recent.

In Romania, pretul medicamentelor cu reteta s-a stabilit la nivelul minim al preturilor aferente medicamentelor cu reteta comercializate in 12 tari de referinta ale UE.

Mecanismul este urmatorul: distribuitorii cumpara medicamente importante la un pret (foarte) mic, spun autorii studiului, iar apoi le reexporta pe alte piete, la preturi mai mari. In studiu se estimeaza ca exporturile paralele din Romania au ajuns la 17,1% din totalul vanzarilor pe piata interna in 2010 (adica 2,3 miliarde de euro) sau 18,4% din importurile totale de medicamente.