„Companiile farmaceutice platesc 25% din cifra de afaceri pentru clawback, in trimestrul intai din 2012, la care se adauga 20% taxe si impozite catre statul roman si pana la 10% costuri de finantare pentru sustinerea termenelor de plata de pana la 360 de zile”, explica Dragos Damian intr-un comunicat de presa.

Seful Terapia Ranbaxy afirma totodata ca sumele platite drept taxa claw-back se vor majora din ce in ce mai mult, odata cu cresterea naturala a cererii de pe piata, situatie in care tot mai multe companii se vor afla in imposibilitatea de a mai plati aceasta contributie.

Din ianuarie 2012, o noua versiune a taxei claw-back se aplica producatorilor farmaceutici prezenti pe piata romaneasca vezi aici formula concreta de calcul). Taxa este una dintre incercarile guvernului roman de a spori veniturile in sistemul public de sanatate, in conditiile in care ratele actuale de contributie la asigurarile de sanatate au ramas neschimbate, remarcau specialistii de la Institutul de Prognoza Economica intr-un studiu prezentat recent.

Castiguri ca la ruleta: Cat incaseaza Guvernul din taxele si impozitele in industria farma

Castiguri ca la ruleta: Cat incaseaza Guvernul din taxele si...

„Taxelor si costurile induse de legislatie, de pana la 55% din cifra de afaceri, li se adauga costurile suplimentare care deriva din inghetarea arbitrara a cursului de schimb la care se face referentierea preturilor la medicamente, la un nivel de 4,25 lei pentru un euro”, a mai spus Dragos Damian, care este si presedinte al Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).

Noul ministru al Sanatatii, Vasile Cepoi, a declarat, lunea aceasta, ca sistemul claw-back a parcurs niste etape pentru modificarea legii privind acest mecanism si pentru a stabili un echilibru.

Propuneri pentru modificarea taxei claw-back

Taxa releva asumptia guvernului ca producatorii de medicamente ar fi responsabili pentru cresterea pietei de medicamente compensate peste nivelul bugetului public alocat si ignora deficientele publice si de reglementare care stau la baza consumului de medicamente si a sistemului de prescriptie medicala, se arata in studiul Institului de Prognoza Economica.

Citeste si:

Contributia este contestata de producatorii farmaceutici, mai ales ca ea se aplica preturilor de la raft (preturilor din farmacii). Astfel, valoarea taxei include si TVA si marjele (distribuitorilor si retailerilor / farmaciilor), in vreme ce ea este platita doar de producatorii farmaceutici prezent in Romania.

APMGR propune urmatoarele modificari ale actualului mecanism de aplicare a taxei claw-back:

- considerarea pretului de producator ca baza de calcul a taxei, excluzand adaosurile distribuitorilor, pe cele ale farmaciilor si TVA;
- Concordanta termenului de plata al taxei cu cel al decontarii, stabilit in acest moment la 210 zile;
- Crearea unui mecanism transparent in vederea monitorizarii proceselor de inregistrare a documentelor si flux de numerar la nivel de farmacii si spitale, care sa garanteze acuratetea datelor furnizate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS);
- stabilirea unui plafon maxim al valorii taxei platite intr-un an de catre companiile producatoare de medicamente generice.
- definirea taxei clawback ca masura temporara, aplicabila pana in 2014.

Medicamentele generice sunt echivalente produselor originale ale caror patente au expirat/sunt medicamente iesite de sub patent. Medicamentele originale sunt protejate de patent, pentru un anumit interval de timp, astfel incat producatorul sa-si poata recupera investitia realizata pentru descoperirea acelui produs inovator.

Vezi aici propunerile Asociatiei Producatorilor Internationali de Medicamente pentru modificarea taxei claw-back.
Citeste si: AmCham: Noua versiune a taxei clawback limiteaza investitiile din farma

Ce modificari propune ARPIM pentru actuala taxa clawback

Ce modificari propune ARPIM pentru actuala taxa clawback