„Cuantumul taxei claw-back nu poate fi sustinut de industrie, ea reprezentand peste 400 de milioane de euro pe an (calculata pentru 2011 - n.r.), o medie de 33,6% din totalul vanzarilor compensate ale producatorilor de medicamente, peste impozitele aferente oricarei societati comerciale, unica in Europa in aceasta forma”, se arata intr-un comunicat al companiilor membre ale Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) si cele ale Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR).

Din ianuarie 2012, o noua versiune a taxei claw-back se aplica producatorilor farmaceutici prezenti pe piata romaneasca vezi aici formula concreta de calcul). Taxa este una dintre incercarile guvernului roman de a spori veniturile in sistemul public de sanatate, in conditiile in care ratele actuale de contributie la asigurarile de sanatate au ramas neschimbate, remarcau specialistii de la Institutul de Prognoza Economica intr-un studiu prezentat anul acesta.

Potrivit ARPIM si APMGR, in calcularea taxei s-a pornit de la o evaluare gresita in bugetul de medicamente a consumului real in 2011 (5,7 mld. lei fata de consumul real de 6,8 mld. lei), includerea in baza de calcul a TV, precum si a adaosurilor distribuitorilor si farmaciilor, dar si utilizarea unor date eronate de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Daca taxa va continua sa fie aplicata in formula actuala, producatorii de medicamente prognozeaza o posibila disparitie a unor produse farmaceutice compensate sau gratuite, precum si retragerea unor producatori si inchiderea unor unitati de productie.

„Incercarea de a forta industria de medicamente sa finanteze intregul deficit din sistemul de sanatate nu poate duce decat la distrugerea acestuia, in detrimentul pacientilor si al economiei romanesti”, a declarat Dragos Damian, presedintele APMGR.

Potrivit acestuia, producatorii de medicamente generice (copii ale medicamentelor originale/medicamente originale iesite de sub patent) nu dispun de sumele necesare pentru plata taxei aferente vanzarilor realizate in primul trimestru din 2012, iar neputinta achitarii acesteia atrage sanctiuni fiscale. Conform legii, daca un producator de medicamente nu poate plati taxa claw-back, atunci farmaceuticele sale vor fi eliminate de pe lista produselor compensate si gratuite.

„Plata acestei taxe ar obliga companiile farmaceutice sa restranga productia sau importul de medicamente existente pe lista de produse compensate si sa isi reduca personalul pentru limitarea costurilor. Exista si riscul intrarii in insolventa a unor producatori locali sau retragerea de pe piata a unora internationali”, au mai precizat membrii celor doua asociatii.

Ce masuri de modificare a legislatiei curente propun membrii ARPIM si APMGR:

Citeste si:

• Considerarea pretului de productie ca baza de calcul, eliminandu-se din aceasta adaosurile distribuitorilor si ale farmaciilor, precum si TVA;
• Calcularea taxei in raport cu bugetul total cheltuit pentru medicamentele compensate in anul precedent;
• Asigurarea transparentei datelor folosite de CNAS pentru calculul taxei si auditarea felului in care acestea se obtin;
• Plata taxei sa fie facuta dupa incasarea banilor datorati de statul roman producatorilor de medicamente.

Ministrul Sanatatii: Se cauta solutii pentru situatia creata

Companiile membre ale celor doua asociatii solicita Guvernului suspendarea obligatiilor de plata aferente primului trimestru al anului curent si revizuirea legislatiei.

Discutiile purtate dintre producatorii de medicamente si reprezentantii Guvernului in ultimele 3 saptamani nu au dus la o solutie pentru rezolvarea cerintelor formulate de jucatorii farmaceutici.

„Ministrul Sanatatii este ingrijorat in ceea ce priveste reactia producatorilor si importatorilor de medicamente ca urmare a aplicarii taxei de clawback, care are consecinte directe asupra accesului pacientilor la medicamente si asigurarea tratamentelor necesare acestora”, potrivit unui comunicat al institutiei.

Vasile Cepoi, ministrul Sanatatii, i-a asigurat pe reprezentantii industriei medicamentului (ARPIM si APMGR) ca se cauta solutii pentru situatia creata.

„Sunt preocupat de aceasta problema inca de la inceputul mandatului. Din pacate este o situatie pe care am preluat-o si pe care incercam sa o rezolvam in timp record pentru ca tensiunile aparute pot duce la situatia unui blocaj in aprovizionarea cu medicamente. Am avut mai multe intalniri cu reprezentatii Ministerului Finanatelor si deja avem cateva variante de lucru”, a declarat Cepoi.

Ministrul Sanatatii a mai facut un apel catre reprezentantii industriei asupra consecintelor unor eventuale retrageri de pe piata. „Deja exista o situatie dificila cu aprovizionarea citostaticelor ieftine, care nu mai prezinta interes comercial pentru producatori si importatori care afecteaza grav pacientii cu afectiuni oncologice”, a mentionat Vasile Cepoi.