Efectele noului Cod al muncii, la un an de la implementarea acestuia, nu sunt nici pe departe cele anuntate de autoritati. Mai exact, desi s-a dorit printre altele dezvoltarea mediului de afaceri, stimularea economiei si dinamizarea pietei muncii, singurul rezultat care iese la iveala in prezent este scaderea numarului de angajati activi.
Astfel, la sfarsitul lunii mai a acestui an in Registrul de evidenta a salariatilor figurau 5.328.302 salariati activi, in scadere cu aproximativ 258.371 de persoane fata de perioada similara din anul 2011, potrivit datelor furnizate de Inspectia Muncii.

Specialistii in inspectia muncii nu gasesc o explicatie pentru aceasta situatie.

"Nu stim exact de ce a avut loc aceasta scadere. Probabil, o explicatie se poate regasi in evolutia economica a Romaniei", a declarat Larisa Papp, director relatii de munca in cadrul Inspectiei Muncii.

In ceea ce priveste numarul de contracte de munca, din datele Inspectiei Muncii reiese ca si aceasta a scazut in perioada mentionata de la 6.362.942 la 5.516.791, cat erau inregistrate la sfarsitul lunii mai a acestui an.

De la munca la negru la munca la gri

In acest context, specialistii in relatiile de munca au explicat ca modificarile aduse Codului Muncii nu au condus la crearea de noi locuri de munca in economie, ci au dus un procent scazut ale acestora din zona de munca la negru in munca la "gri".

"Prevederea privind incriminarea muncii la negru pare sa fi schimbat ceva, aceasta pedepsind angajatorii gasiti cu peste cinci angajati care muncesc la negru. Cu toate acestea, aceste firme nu au intrat in totalitate in legalitate, ci au apelat la contracte de munca pe timp partial, respectiv de 1-2 ore, in timp ce in fapt acesti angajati lucreaza tot program normal, de 8 ore. In acest fel, s-a intrat in zona gri a muncii", au spus acestia.

Astfel, singurul plus al acestei modificari a fost atragerea de fonduri la bugetul de stat, in urma contributiilor achitate de angajator pentru astfel de contracte, pentru 1-2 ore.

"Daca modificarile Codului muncii nu au dus la cresterea numarului locurilor de munca, atunci rezulta ca aceste modificari nu au fost atractive pentru investitorii straini, pentru ca este de presupus ca in masura in care aeste modificari ar fi atras investitori straini, atunci numarul locurilor de munca ar fi crescut simtitor. (...) Asadar, rezulta ca modificarile Codului muncii nu au avut niciun efect asupra investitiilor straine in Romania, modificarile fiind inutile", sustin avocatii specializati in dreptul muncii din Clubul de Drept Social "Costel Gilca".

Acest lucru il arata si statistica. Astfel, conform datelor statistice publicate de BNS rezulta ca "anul trecut, investitiile straine directe au scazut cu 13,6% fata de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde de euro, ajungand astfel la minimul ultimilor noua ani".

Din datele statistice al Inspectiei Muncii reiese ca din cele aproximativ 5,5 milioane de contracte active, majoritatea sunt pentru angajati cu norma intreaga, respectiv 4,6 milioane, in timp ce peste 800.000 sunt contracte part time.

Controale pentru depistarea muncii la negru

Reprezentantii Inspectiei Muncii precizeaza ca in tot acest interval a fost mentinut ritmul controalelor pentru identificarea muncii nedeclarate, iar acest lucru nu se va schimba nici in viitor.

Pe de alta parte, reprezentantii Confederatiei Patronale din Industrie, Agricultura, Constructii si Servicii din Romania (CONPIROM) sustin ca multi dintre membrii organizatiei se plang de controalele dese si "selective" ale institutiilor.

"Societatile comerciale se plang ca sunt verificate excesiv de ITM, Garda Financiara si alte organe de control, in vreme ce alte companii sunt «ocolite». Aceste situatii ne-au fost aduse la cunostinta de companii mari, de peste 2.000 de angajati, care ne spun ca numarul mare al acestor controale le impiedica buna desfasurare a activitatii", a declarat Mihai Ivascu, Secretar general al CONPIROM.

El a adaugat cat cele mai multe cazuri au fost reclamate in Bucuresti, Covasna, Targu Mures, Bihor si Timisoara.

In replica, reprezentantul Inspectiei Muncii a spus ca exista o serie de criterii bine stabilite in urma carora sunt efectuate aceste controale.

Astfel, Larisa Papp a explicat ca aceste verificari se fac ca urmare a sesizarilor primite la institutie sau in special in domeniile de prestari de servicii care angajeaza fara forme legale, precum constructii sau spalatorii.

De asemenea, exista campanii nationale pe durata carora sunt verificate toate firmele din anumite domenii de activitate.

"Este posibil ca in acest fel controalele sa se suprapuna si sa dea impresia ca unii agenti sunt mai mult verificati, iar altii mai putin", a spus PAPP.

Razvan Vasiliu, avocat specializat in dreptul muncii, a vorbit despre un alt efect negativ al modificarii Codului Muncii, care a dus la ingreunarea angajarii, in ciuda obiectivului de flexibilizare a acesteia.

"Inainte de modificarea Codului muncii, angajarea se facea si ulterior trebuia adus certificatul medical care sa ateste ca angajatul este apt de munca. In prezent, angajarea nu mai este posibila in lipsa prezentarii in prealabil a certificatului medical, pentru ca angajatorul poate raspunde penal", a explicat Razvan Vasiliu.

Criteriile de performante, o "piatra grea" pentru IMM-uri

Referitor la introducerea criteriilor de performanta si modalitatea de evaluare a angajatilor, el a preciazat ca aceasta modificare a fost in dezavantajul intreprinderilor mici si mijlocii.

"Greul a cazut pe IMM-uri, deoarece marile companii, care veneau din Vest, aveau avantajul ca foloseau aceste criterii anterior, pentru acordarea de bonusuri, dar pentru companiile mici a fost o piatra de incercare. In practica, nu toti angajatii, din toate domeniile, puteau fi evaluai, asa cum este cazul medicilor sau jurnalistilor", a mai spus Razvan Vasiliu.

Niciun obiectiv al Codului Muncii nu a fost atins

"Rezulta cu claritate ca niciunul dintre obiectivele fixate de catre Guverm la adoptarea modificarilor Codului Muncii nu a fost atins, acestea fiind un esec total", sustin avocatii in dreptul muncii.

Prevederi Codului muncii au intrat în vigoare in 1 mai 2011, dupa ce Guvernul si-a angajat, in 8 martie 2011, raspunderea in Parlament.

Sursa foto: freedigitalphotos.net

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alice Gheorghe
Alice Gheorghe scrie pe domeniul Resurselor Umane (HR) si are o experienta de aproximativ sapte ani in presa scrisa. Pe Wall-Street.ro veti regasi sub semnatura ei stiri, reportaje si interviuri despre subiecte care variaza de la salarii, somaj la recrutare si tendinte in piata muncii.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri