Scandia Sibiu a inregistrat in 2010 afaceri de 78 mil lei prin firma Scandia Food si de peste 190 mil. lei prin compania Scandia Romana, ambele companii inregistrand profit net cumulat de circa 10 mil. lei. In 2011 afacerile au scazut usor.

Anul 2012, a inceput insa promitator, dublarea exporturilor, dar si volumul in crestere de pe piata interna, majorand businessul companiei cu 20% in lei si 15% in euro, in primele 4 luni.

De la inceputul anului, compania are si un nou director general, pe Andrei Ursulescu.

Dupa ce a fost timp de 3 ani consultant financiar in Elvetia, Ursulescu a venit in 2009 ca membru al boardului executiv la Scandia. Schimbarea de cariera a venit ca urmare a faptului ca tanarului manager i s-a parut interesanta intrarea in zona de management. In Elvetia a ajuns sa lucreze chiar dupa absolvire. A absolvit economia in Lugano, iar apoi a facut un masterat in management la Milano. Cum lui Ursulescu ii „place scoala” a aplicat si la o serie programe educationale.

A fost al doilea cel mai tanar student la un curs de leadership de cateva saptamani de la Cambridge, iar pentru acesta toamna a aplicat la un alt curs dedicat executivilor de la Harvard. „Acolo cred ca vor fi cel mai tanar student pentru ca media de varsta este de obicei de 45 de ani”, spune Ursulescu, pentru Wall-Street.

Ce a invatat managerul Scandia in cele cateva saptamani la Cambridge?

„Un astfel de curs iti da o perspectiva globala asupra businessului. Finantist de meserie vorbeam tot timpul despre cifre, profit, randament. Am realizat ca trebuie sa ai o perspectiva globala in care trebuie sa ai in vedere consumatorul. Noi, ca manageri de companii, in toate laboratoarele noastre facem produse de exceptie, care ne plac la nebunie, insa nu noua trebuie sa ne placa, nu noi le consumam”, povesteste Ursulescu.

Cel de-al doilea element extrem de important pe care Ursulescu spune ca l-a invatat in acest program este faptul ca oamenii, felul in care muncesc, entuziasmul pe care il au, este ceea ce da valoare unei companii.

Planurile de dezvoltare ale Scandia? Exporturi, exporturi,exporturi

In ciuda rezultatelor pozitive din primele luni ale anului Ursulescu a declarat pentru wall-street.ro ca nu poate spune ca piata romaneasca este pe crestere. Dinamica pozitiva de la inceputul anului este determinata pe de o parte pe atitudinea proactiva a companiei in domeniul exporturilor si pe de alta parte de faptul ca pe plan local au existat cateva fenomene atipice, iar existenta sinistratilor, ca urmare a zapezilor, a dinamizat piata de conserve, pe care Scandia estimeaza ca are o cota de 60%.

Cum vanzarile de pe piata interna sunt dificil de crescut substantial in prezent, producatorul de conserve se uita la exporturi.

„In prezent, avem 60% din piata de conserve. De la acest nivel, costul pentru fiecare procent in plus este din ce in ce mai mare, de la costurile discouturilor la investitiile in marketing sau costul de dezvoltare, personalul care sa faca managementul raftului si asa mai departe. Astfel, esti fortat de piata sa mergi pe piete de export”, a spus Ursulescu.

Scandia a fost o perioada de 6 ani, inainte de privatizare, doar exportator. „Se exporta in Japonia, Rusia, Germania, Anglia si nu s-a mers pe aceste piete cu pate, ci cu mancaruri facute pe gustul de acolo. Si in prezent, retalerii din Anglia vin la cu fisa produsului si noi il cream special pentru ei si pentru gusturile clientilor de acolo”, a precizat Ursulescu.

Abordarea exporturilor a fost initial una regionala, lucrandu-se in special pe pietele din Ungaria si Moldova, dar si pe piete cu comunitati mari de romani, cum ar fi Spania si Italia, dar si in Anglia. Compania are insa planuri mari pentru exporturi si este deja in negocieri pentru a intra pe piata din SUA, ceea ce ar determina, in cazul in care ar exista contractele necesare, o crestere a exporturilor de pana la 50% din volumul vandut, in mai putin de un an.

Citeste si:

Fara SUA, exporturile reprezinta circa 10% din volum. Exporturile companiei s-au dublat in primele 4 luni. „Daca iau in calcul discutiile preliminare as putea spune ca se mentine trendul de dublare, dar nu-i nimic concret”, spune Ursulescu.

Despre China sau Rusia ca potentiale piete de extindere, Ursulescu admite ca sunt interesante pentru exportatori. „Daca in Rusia s-ar putea sa nimerim gusturile cumparatorilor, in China este dificil, vorbim de o cu totul alta cultura, alte obiceiuri de consum si ar necesita un volum foarte mare de munca sa intelegem consumatorul de acolo. Acum purtam negocieri pentru SUA, vom incepe auditul. Este un proces cu multa bataie de cap, dar merita”, spune Ursulescu.

Bacaniile cu dichis, un proiect in fasa

Compania are un buget de investitii de cateva sute de mii de euro in acest an, avand in plan deschiderea a inca doua restaurante in Bucuresti, iar pentru 2013 vizeaza deschiderea unui restaurant si in Sibiu.

„Pentru deschiderea de noi restaurante vizam zone aglomerate cum sunt centrele comerciale sau centrul istoric”, spune Ursulescu.
Investitia intr-un restaurant al companiei este de 100.000-150.000 euro.

In ceea ce priveste magazinele proprii compania are din nou planuri. „Avem in proiect sa facem bacaniile cu dichis. O bacanie in care un consumator foarte pasionat de mancare intra, iar vanzatorul stie sa-l ghideze prin acest labirint”, povesteste Andrei Ursulescu. Cand va fi implementat acest proiect? „Ne dorim cat mai repede insa nu pot da un orizont de timp clar”, precizeaza Ursulescu.

Ce a insemnat „transformarea” Scandia?

Compania a inceput din 2009 un proces de transformare, care a inclus un rebranding, dar a lansat si noi linii de business, cum ar fi cele doua restaurante din Bucuresti si cele doua magazine proprii din Sibiu.

Ursulescu a explicat ca procesul de schimbare inceput la Scandia a presupus intr-o prima instanta regandirea proceselor de business. „Am avut o echipa de consultanti de la o companie din Big 4 care au aranjat tot ce tinea de operational in hartii si proceduri. Practic s-a redus birocratia si munca redundanta. Puteau fi cazuri in care trei oameni faceau acelasi lucru, acum nu se mai intampla asta. Cei drept si sistemele pe care le folosim sunt mai prietenoase cu utilizatorii”, a explicat tanarul director al Scandia.

A presupus si reduceri de personal acest proces? „Nu acest proces, ci retehnologizarea fabricii”, spune Ursulescu. Cati angajati au plecat din Scandia? Ursulescu spune ca este dificil de dat un procent ca urmare a variatiilor mari de personal. „Sunt oameni la linie care lucreaza doar un sezon”, mai spune Ursulescu.

A doua transformare a fost rebrandingul companiei. Una dintre modificari a fost denumirea, din Scandia Romana, in Scandia Food.
„Scandia Romana era un nume bun, insa fara notorietate pe pietele externe. Avand in vedere strategia noastra de extindere aveam nevoie de ceva modern si interesant pentru consumatorii de acolo”, spune directorul Scandia.

La nivel operational compania a imbunatatit organizarea in procesul de inovatie atat pe retete noi, cum ar fi gama de pateuri gasca, rata sau fazan integrale, diverse mancaruri sau branduri cum are fi supele Velicia sau sosurile Delicina, ambele pozitionate ca produse premium.

Cine sunt actionarii Scandia

Scandia a fost privatizata in 2001.

In actionariatul Scandia Romana si Scandia Food apar companii inregistrate in Elvetia, dar si Ileana Viorica Crestin sotia omului de afaceri Dumitru Crestin.

Scandia Food e detinuta de Daim Imobiliara, cu 13,9%, Elsaco 2005, cu 61% si Scandia Romana cu 24,8%.

Elsaco 2005 este detinuta in proportie de 50% de Daim Imobiliara si 50% de Aclam Imobiliara. Daim Imobiliara este detinuta in proportie de 60% de o societate inregistrata in Elvetia, restul de 40% fiind detinut de Viorica Ileana Crestin, sotia lui Dumitru Crestin. Aclam este detinuta in proportie de 15% de Claudia Gaspar si restul actiunilor apartinand unei companii din insulele Virgine.

Scandia Romania este detinuta 80% de Elga Comert, companie controolata de o firma inregistrata in Elvetia, 15% din companie fiind in portofoliul Spot Industrial, companie controlata de Investment Group, detinuta la randul ei de o societate din Cipru.