"Vrem sa facem mai multe proiecte in paralel. Suntem in Romania pe termen lung. Ne atrage sistemul de certificate verzi si faptul ca in cativa ani piata energiei va fi complet liberalizata", a declarat directorul general al Usitall, Mattias Philipsson, pentru Mediafax.

Potrivit lui Philipsson, unul dintre cele mai importante argumente pentru investitia in productia energiei termice pe baza de deseuri in Romania este reprezentat de ajutorul de stat acord de Guvern prin certificatele verzi, precum si de bonusul acordat pentru cogenerarea de inalta eficienta.

De asemenea, Usitall asteapta de la Guvern o decizie privind gropile de gunoi.

Potrivit angajamentelor asumate fata de Comisia Europeana, Romania trebuie sa inchida gropile de gunoi neconforme normelor de mediu si sa amenajeze altele noi, in caz contrar riscand sanctiuni financiare.

Sistemul de certificate verzi reprezinta un ajutor pe care statul il acorda pentru stimularea productiei de electricitate din surse regenerabile.

Certificatele sunt emise de operatorul sistemului national de transport al electricitatii Transelectrica (TEL), care le aloca producatorilor de energie din surse alternative. Ulterior, companiile care primesc certifictele le vand, intrucat furnizorii de electricitate sunt obligati sa le cumpere in cote anuale.

Introducerea schemei de sprijin prin certificate verzi are ca scop atingerea tintelor asumate de Romania ca pana in 2020 un procentaj de 24% din energia consumata sa provina din surse alternative.

De asemenea, producatorii de energie electrica si termica in cogenerare beneficiaza de o schema de sprijin, care este acordata in intervalul 2010-2023. Bonusurile sunt acoradte pentru energia produsa pe baza de combustibil solid si gaze, iar beneficiarii sunt stabiliti anual de catre Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei.

Usitall a anuntat in 2008 ca vrea sa investeasca 100 milioane euro in constructia unei cetrale de productie a energiei termice in Tulcea, care urma sa utilizeze drept combustibil deseurile.

Compania a renuntat la idee in 2009 deoarece reteaua de distributie a energiei termice din Tulcea era prea mica si astfel investitia nu se mai justifica.

Dupa ce a renuntat la proiectul de la Tulcea, Usitall a initiat discutii cu autoritatile locale din mai multe orase in vederea derularii investitiilor in astfel de centrale.

Citeste si:

Printre cele mai avansate sunt discutiile cu primariile din Bucuresti si Galati, unde, daca se va ajunge la o intelegere, Usitall ar putea construi cate o centrala in fiecare oras.

O investitie intr-o centrala cu o putere electrica instalta de 19 MW, respectiv 68 MW energie termica, este cuprinsa intre 100 si 200 milioane de euro. O investitie intr-o astfel de centrala dureaza sapte ani, dar Usitall vrea sa reduca timpul la jumatate.

"In Bucuresti, ne-am inteles cu RADET asupra conditiilor, dar avem nevoie de garantii de la Primarie pentru aceasta intelegere, date fiind datoriile pe care regia locala le are la ELCEN. De asemenea, avem nevoie de garantii si de la primaria din Galati", a spus Philipsson, adaugand ca in toamna se va lua o decizie in cazul ambelor proiecte.

Regiea Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET) avea la sfarsitul anului trecut datorii catre ELCEN de un miliard de lei, la care se adaugau penalitati de 1,1 miliarde de lei. ELCEN este principalul producator de energie termica al Capitalei, pe care o livreaza RADET, care o furnizeaza consumatorilor finali.

Alte orase in care Usitall este interesata sa investeasca sunt Oradea si Timisoara.

Philipsson a adaugat ca, in Romania, Usitall, ca dezvoltator al proiectelor, ar asigura integral finantarea, iar principalele beneficii pentru comunitatile locale ar fi eliminarea gunoiului si utilizarea acestuia pentru productia energiei termice.

"In 2010 am decis sa ne concentram pe Romania, care este o piata foarte promitatoare cu un potential mare. Inainte de a lua decizia de investi trebuie sa cunoastem foarte bine patru piete, respectiv cea a managementului deseurilor, a energiei electrice, a energiei termice si a sectorului financiar, care sunt cuprinse toate in zona in care activam", a precizat el.

Compania Usitall este controlata de munnicipalitatea din orasul suedez Linkoping.

"In Linkoping, pretul caldurii este la jumatate fata de Bucuresti. Nu pot garanta ca in Bucuresti ar fi la fel, deoarece conditiile sunt complet diferite, dar cu siguranta pretul ar fi mai mic decat cel platit acum de consumatori. In Suedia nu se acorda nicio subventie pentru energia termica", a adaugat Philipsson.

Philipsson a mai spus ca in Europa functioneaza 400 de unitati de productie a energiei termice pe baza de deseuri, dintre care 30 sunt in Suedia.