Minimum 6 luni in productie, muncind cot la cot cu angajatii, inainte sa fii numit pe o functie de conducere. Asa arata politica unei companii daneze prezenta si pe piata romeaneasca.
Producatorul de lavoare Kuma Romania este una dintre primele companii daneze, cu activitati in productie, care au intrat pe piata locala. In cei 14 ani de prezenta pe plan local, producatorul s-a extins prin politica pasilor mici, dar siguri, crescand businessul putin cate putin.
Printre clientii companiei se numara Arena Nationala, mallul Baneasa Shopping City sau noile terminale ale Aeroportului Otopeni.
„Educatia spartana daneza ne cerea sa contribuim la dezvoltarea firmei prin propriul profit realizat, prin politica pasilor marunti si educatia „cumpatarii”. Abia cand am avut proprii bani am construit fabrica, inainte aveam un spatiu inchiriat”, spune Camelia Olesen, directorul executiv al Kuma Romania.
Potrivit Cameliei Olesen un atu al principiilor daneze este felul in care sunt promovati oamenii. „Spre exemplu, sefii de sectii din Kuma au fost nominalizati in aceasta functie la 2 ani de la angajare, atunci cand au demonstrat ca sunt cei mai buni. Si acum sefii sectiilor nu stau undeva intr-o incapere „calduta”, supervizand, ci lucreaza si coordoneaza direct de la locul lor de munca”, a declarat managerul.
Insasi Camelia Olesen a fost in Danemarca pentru a lucra efectiv pe partea de productie, inainte de a fi numita ca director executiv in Romania.
„Nu poti sa ai o functie de conducere pana nu lucrezi efectic in productie cel putin 6 luni. Toti cei care doream astfel de pozitii am fost in Danamerca sa lucram cot la cot cu angajatii din productie. Forta exemplului este foarte importanta in cultura nordica”, spune managerul.
Camelia Olesen a lucrat in sectiile de turnare, finisare, ambalare si control in 1999, inainte de a deveni directorul companiei in Romania.
Avantajele acestui tip de pregatire inaintea unei promovari in fruntea companiei sunt foarte mari in relatiile de munca.
“Stii sa raspunzi la intrebarile angajatilor si iti creste prestigiul in ochii lor. Cand directorul general danez vine in firma se imbraca in salopeta si testeaza anumite materiale singur in productie, fara sa roage pe nimeni sa il ajute. Nu exista mentalitatea pantofilor stralucitori, unde ca sef rogi angajatul sa testeze pentru tine in productie”, a explicat managerul.
“Intr-o firma de stat, ca inginer, esti la birou cu mapa si greu cobori in sectie. Aici nu exista aceasta linie intre sectie si birou”, spune Camelia Olesen, care a lucrat anterior la o companie de stat care apartinea de Uzina de Mecanica Fina.
Diferentele intre companiile de stat si mediul privat
“Diferenta este ca de la cer la pamant. In mediul privat ai tot timpul o provocare si nu stai sa se scurga timpul. Lucrul cu danezi a fost o trecere foarte brusca, iar apropierea de ei iti da dimensiunea lucrurilor, iti arata de ce sunt ei acolo si noi aici. Partea de hartie si legislatie stufoasa, care exista in Romania, se traduce doar in impedimente care te tin pe loc”, afirma managerul roman.“Un management privat performat trebuie sa fie capabil sa faca profit, iar pentru asta este important sa vada obiective clare si indicatori de performanta. Nu am o experienta de conducere intr-o firma de stat, dar am vazut multe lucruri care nu erau normale nici la vremea aceea. In primul rand, ca manager trebuie sa ai bun simt si moralitate pentru ca tu trebuie ca lider sa imprimi un mod de a gandi si de a lucra in companie. In Romania lipsesc astfel de exemple morale care sa ne conduca”, a adaugat Camelia Olesen, care totusi considera ca job-ul din compania de stat a si ajutat-o, prin faptul ca lucra intr-un department nou format.
“Luam in departamentul de marketing ceea ce mi-a dat o deschidere, mai ales ca era ceva nou in anii ’90 si s-a investit in cursuri de formare profesionala”, a spus Olesen.
Cum merge businessul pe care il conduce in criza?
Sefa Kuma Romania considera ca anii 1999-2000 au fost mai grei pentru business decat actuala criza.Mai mult, criza a ajutat Kuma Romania.„Pe langa compania din Romania, Kuma mai avea in Danemarca o firma cu aceeasi productie si structura. Comenzile scazand cu 20-30% nu au mai putut tine ambele companii, asa ca din 2009 au inchis productia curenta de acolo si au trimis toate comenzile in Romania. Astfel, chiar daca piata noastra de export a scazut cu 20-30%, Kuma Romania, prin aceasta realocare, a ramas la aproximativ acelasi nivel”, a explicat sefa Kuma.
Costurile mai scazute din Romania a stat la baza deciziei danezilor de a stopa productia curenta din Danemarca si nu pe cea de pe plan local. Acum in Danemarca mai exista in productie doar 10 oameni care realizeaza doar produsele noi dezvoltate.
Schimbarea de directia a dus exporturile Kuma Romania la 80% din productie, fata de 70-75% cat era inainte de criza. Diferenta mica de procent vine si dintr-o scadere de circa 30% a exporturilor, ca urmare a perioadei economice dificile.
Daca vindeam doar in Romania nu supravietuiam
Pe Romania, insa, businessul companiei a scazut dramatic. „In primul rand piata proiectelor a stagnat. Abia la final de 2011 am simtit o usoara crestere pe acest segment, incepand sa se mai finalizeze din proiectele incepute in trecut. In retail, vanzarile catre clientii finali s-au diminuat cu 90%”, a spus Camelia Olesen.Clientii prefera sa nu investeasca intr-un produs de design, cel putin pentru o perioada, si in schimb sa plateasca 100 de lei pentru o chiuveta pe care sa o tina cativa ani, a declarat managerul despre situatia vanzarilor din retail.
„Daca activam doar pe piata locala nu supravietuiam acestei perioade, iar preturile bune pe care le putem oferi in Romania sunt sustinute de numarul de bucati exportate, unde scaderea comenzilor a fost mult mai mica”, a declarat managerul.
Compania exporta preponderent in Scandinavia, „popoare ca nu au fost atat de afectate de criza”.
„Tarile nordice sunt mai speriate acum decat in 2008. Sunt ingrijorati de ce se poate intampla in Europa din cauza sudului care tot cere”, a spus oficialul Kuma.
Noi piete de export in 2012
Olesen marturisese ca vanzarile pe aceste piete au fost usor mai reduse in prima parte din 2012 decat in aceeasi perioada a anului trecut. Compania a inceput insa deja sa se extinda si pe alte piete pentru a-si dezvolta in continuare afacerile.„Am intrat pe alte piete. Olanda, Ungaria, Franta. Mergem pe partea de proiecte, nu pe retail, iar printre cele mai recente contracte este unul pentru un spital din Paris”, a mentionat sefa Kuma Romania. Analiza si negocierile pentru intrarea pe alte piete externe au durat 3 ani, iar exportuile catre noile piete au fost lansate in 2012.
De asemenea, Olesen spune ca se simte si o dezmortire a proiectelor din Romania, printre contractile din acest an fiind ultimul terminal de pe Otopeni.
Cum a inceput totul?
In anul 1997, Primaria orasului Breaza a semnat un parteneriat cu o fundatie din Danemarca, EU INVEST, pentru efectuare de vizite de lucru/schimb de idei. Stagiul de pregatire, platit integral de danezi consta in vizite de 10-12 zile in zona Vejle din peninsula Jutlanda ; delegatiile romane erau formate din consilieri locali, functionari publici ai primariilor, profesori, oameni de afaceri.La aceste traininguri a participat si Camelia Olesen, ca traducator si interpret.
„Am fost chemata la Primaria Breaza cand au venit danezii, desi nu aveam nicio legatura cu primaria, pentru ca stiam engleza si aveau nevoie de un traducator. Asa am ajuns in contact cu aceasta cultura si am insotit si grupurile din Romania care plecau in Danemarca”, povesteste managerul.
In aceasta vizita a romanilor in Danemarca, grupul a mers si la firma Kuma. Atunci, primarul din Breaza a invitat aceasta companie sa investeasca in zona. Cum in Breaza nu exista o zona industriala unde sa se poata investi intr-o fabrica, danezi au identificat o posibilitate de inchiriere de spatiu industrial in Cimpina, moment in care primaria orasului a intrat in programul danezilor.
Ce prefera clientii din Romania in materie de lavoare?
„In acest moment insa pot spune ca 70% dintre clientii Kuma vin sa cumpere altceva decat clasicul lavoar alb”, spune Camelia Olesen.Cand vinde vorba de costuri, este greu de estimat ce vor romanii. Avem cumparatori de lavoare pe lungimi de la 80 cm, pana la 3 m. Deci pot cheltui de la 500 lei pana la 8.000 lei pe cele mai sofisticate materiale, depinzand nu numai de dimensiuni, dar si de materialul ales.
Totusi, consumatorul final prefera sa cumpere un lavoar ieftin din ceramica/portelan si mai tarziu sa investeasca in concepte cu design.
In 2011, cifra de afaceri a companiei a fost de 2,7 milioane euro, in scadere usoara fata de 2010 (2,8 milioane de euro). Aceasta scadere a fost determinata de stagnarea proiectelor in Romania incepand cu 2009. Pentru anul acesta compania se asteapta la o crestere de 10% a afacerilor, in special ca urmare a extinderii pe alte piete externe si a dezghetarii unor investitii pe partea de proiecte in Romania.
Producatorul de lavoare pentru bai si blaturi de bucatarie Kuma Romania este prezent pe piata locala de 14 ani, iar printre clientii companiei se numara lantul de hoteluri Continental, mallurile Baneasa Shopping Center sau Sun Plaza, dar si National Arena sau stadionul CFR Cluj.
Cu o cifra de afaceri de aproape 3 milioane euro, compania detine o fabrica in Romania, la Banesti – Prahova, unitate ce a absorbit o investitie de peste 2 milioane de euro si care are o capacitate / an de 50.000 de concepte.
Investitia initiala a danezilor in Romania a fost de circa 150.000 de dolari, fiind foarte prudenti la aceea data ca urmare a situatiei economice a sfarsitului anilor 1990. Productia a inceput intr-o hala inchiriata, cu 2 modele de lavoare de bai si 6 angajati. Acum, compania are 68 de angajati, in scadere usoara fata de 2008, insa toate au fost plecari naturale, si nu disponibilizari.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
