Alro va inghiti Alprom si Alum pentru a profita, dar si pentru a se apara de nebunia pietei metalelor

Proprietarul rus al celor trei companii mizeaza pe economii de zeci de milioane de euro din unirea celor trei companii.

De fuziunea dintre producatorul de aluminiu primar, Alro Slatina, prelucratorul Alprom Slatina si furnizorul de alumina (materie prima) Alum Tulcea se vorbeste inca de anul trecut (vezi www.baniinostri.ro „Polul Aluminiului”). Saptamana trecuta, conducerea Alro a reluat ideea, aratand ca procesul a intrat in etapa finala, de detalii tehnice.

Operatiunea este cu atat mai presanta cu cat pe piata aluminiului preturile produselor finite cresc, dar in tandem cu preturile materiilor prime. Alro, producatorul de aluminiu brut, tocmai a anuntat pe primele trei luni ale anului un profit de circa 27 milioane de euro, de sapte ori mai mare decat in aceeasi perioada din 2005.

„Piata ramane sus, la cel mai inalt nivel de dupa I89 si, deocamdata, nimeni nu poate prevedea ca se va inversa tendinta. In orice caz, pana acum analistii s-au inselat si preturile nu au dat inapoi. Nu cred ca mai e posibil sa scada cotatiile la bursa sub 1.800-2.000 de dolari. Cererea ramane mare, in crestere cu 3-4% pe an, iar deocamdata capacitatile mondiale de productie nu cresc in acelasi ritm”, explica Gheorghe Dobra, director general al Alro. Cu exporturi reprezentand 80% din productie, Alro ar trebui sa se simta in siguranta, atat timp cat se aliniaza la cerintele clientilor.

Anul trecut a fost restructurat mixul de productie - „producem mai mult sarma, ceruta in special in telecomunicatii, unde se constata o reorientare spre telefonia fixa; mai multe bare, cerute in constructii si placi semifabricate, destinate prelucrarii la Alprom”.

Dependenta nu e buna

Dar fixarea doar pe piata aluminiului primar nu este insa o politica rentabila. In domeniul produselor prelucrate, castigul este sensibil mai mare. daca la aluminiul primar prima de productie nu poate depasi 200 de dolari, la profilele din aluminiu valoarea adaugata poate ajunge si la 2.000 de dolari.

Citeste si:

Asa se explica de ce Alro se limiteaza doar la piata Uniunii Europene, in timp ce, spre exemplu, Alprom Slatina isi poate permite sa exporte pe piata SUA.

In plus, piata aluminiului brut se arata foarte „nervoasa” in ultimul timp. Variatiile pretului la bursa din Londra ajung si la 5% de la o zi la alta (circa 100 de dolari); mai mult, in februarie s-au inregistrat si variatii de 400 de dolari pe zi.

Mutarea riscului

Anul trecut, din cauza cresterii costurilor cu utilitatile, in Ungaria s-a inchis uzina de aluminiu. In Germania, o uzina ar fi avut aceeasi soarta, daca nu ar fi intervenit in extremis statul, reducand la jumatate tariful pentru transportul de energie. Alro s-a orientat anul trecut si a renuntat sa mai cumpere energia prin intermediari, incheind contract direct cu Hidroelectrica, furnizorul celei mai ieftine energii electrice din sistem. Dar reducerea costului de aprovizionare cu energie a fost deja absorbita de scumpirea curentului - spune Marian Nastase, vicepresedintele CA al Alro. Singurul capitol de costuri unde compania mai are „de unde taia” ramane cel al aprovizionarii cu alumina (alumina si energia sunt principalele ingrediente in productia de aluminiu).

In ultimii ani, alumina s-a scumpit de peste trei ori, in timp ce pretul bauxitei (materia prima pentru alumina) a ramas practic neschimbat. „Prin preluarea Alum Tulcea am urmarit mutarea riscului de pe o piata foarte volatila, precum cea a aluminei, pe cea a bauxitei”, arata Marian Nastase. El tine sa precizeze ca, in acest moment, contractele dintre cele doua companii se deruleaza la „preturile pietei”.

Sub aceeasi cusma

In acest moment, cele trei societati din aluminiu actioneaza integrat, sub un management comun. Strategia pe cinci ani a firmelor controlate de Alro vizeaza cresterea productiei de alumina la peste un milion de tone (fata de 650.000 de tone in 2005), a celei de aluminiu primar la 420.000 de tone (238.000 de tone in 2005), iar a produselor de aluminiu la 120.000 de tone (40.000 de tone in 2005). Fuziunea este aproape o conditie necesara pentru atingerea acestor obiective. „Fuziunea va duce la economii de costuri de zeci de milioane de dolari”, estimeaza directorul general Dobra.

Sursa: http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=6974