Noua varianta a taxei clawback, aprobata de Guvernul Ponta saptamana trecuta, este o „povara fiscala prea mare si inechitabila pentru sectorul de medicamente generice din Romania", considera producatorii farmaceutici de profil.
Taxa clawback, platita de producatorii de medicamente care au produse pe lista de compensate si gratuite, a fost pentru prima data introdusa in 2009, dar de atunci si pana acum a suferit o serie de modificari.
Ultima varianta, care va intra in vigoare de la 1 octombrie, anul acesta, aduce ca noutati eliminarea taxei pe valoare adaugata (TVA) din formula de calcul, precum si cresterea valorii sumei de referinta de la 1,42 miliarde de lei la 1,51 miliarde de lei (fara TVA). Aceasta suma de referinta reprezinta bugetul aprobat trimestrial pentru medicamentele suportate din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) si din bugetul Ministerului Sanatatii (MS).
Reprezentantii Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) sustin insa ca desi Guvernul a eliminat din formula de calcul TVA, companiile farmaceutice sunt in continuare obligate sa plateasca o taxa pentru veniturile intregului lant de distributie, care include adaosurile aplicate de distribuitori si farmacisti.
Mai mult decat atat, suma de referinta, desi a fost majorata, nu reprezinta consumul real de medicamente din anul 2011.
„Se revine la formula de calcul din OUG 77/2011 care a fost amplu criticata inclusiv de catre FMI din cauza caracterului sau inechitabil - taxa se aplica similar tuturor producatorilor, indiferent de cresterea vanzarilor de medicamente inregistrata de fiecare companie -, si imprevizibil (procentul „p” este calculat in mod netransparent pe baza datelor eronate furnizate de CNAS, iar companiile nu pot anticipa in niciun fel cuantumul acestuia)”, se precizeaza intr-un comunicat al APMGR.
Citeste si:
Ce spune OUG 77/2011
Potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 77/2011, contributia trimestriala (taxa clawback) se calculeaza prin aplicarea unui procent „p” asupra valorii consumului de medicamente suportante din bugetul FNUASS si din cel al MS, aferent vanzarilor fiecarui platitor de contributie in parte.
p=((CTt - BAt)/CTt)*100
(CTt inseamna consumul total trimestrial de medicamente suportate din bugetele FNUASS si MS; BAt inseamna bugetul aprobat trimestrial aferent medicamentelor suportate din bugetele FNUASS si MS, calculat prin impartirea la 4 a bugetului anual aprobat initial prin legea de stat).
Cu alte cuvinte, producatorii trebuie sa achite taxa clawback pentru orice depasire a acestui buget/a acestei sume de referinta stabilit(a) la inceputul anului.
APMGR: Taxa clawback a dus la disparitia unor medicamente din farmacii
Laurentiu Mihai, directorul executiv al APMGR, explica totodata ca noua varianta de taxa ignora propunerile facute de reprezentantii industriei si conduce la reducerea accesului populatiei la medicamentele cu pret mic (de sub 10 lei – n.r.).
„Noua ordonanta aduce retroactiv o obligatie noua de plata, pentru trimestrul al patrulea din 2009. Astfel, sunt instituite penalitati pentru neplata taxei pentru acest trimestru, in conditiile in care conform normelor de aplicare ale Legii nr. 95/2006 (prima versiune a taxei clawback), plata contributiei clawback se aplica incepand cu primul trimestru din 2010”, a adaugat Mihai.
Potrivit asociatiei, medicamentele generice (medicamente bioechivalente cu medicamentele inovative/originale a caror brevet a expirat), reprezinta in volum doua treimi din tratamentele utilizate de pacientii din Romania, insa cheltuielile pentru acestea inseamna sub 30% din volumul total anual de farmaceutice compensate si gratuite.
„Taxa clawback a creat deja multe probleme pentru pacienti, in conditiile in care mai multe medicamente au disparut de pe piata. Consideram ca taxa clawback este aplicata in mod inechitabil, ajungand sa pedepseasca in final tot pacientul, prin delistarea medicamentelor ieftine si limitarea accesului la tratament”, a punctat Cezar Irimia, presedintele Aliantei Pacientilor Cronici din Romania (APCR).
APMGR propune un alt mod de construire a taxei prin care sa fie excluse de la plata taxei medicamentele cu pretul de producator de sub 30 de lei, baza de calcul sa fie pretul de vanzare al producatorului (nu cel de raft), suma de referinta sa fie consumul real din anul anterior, iar termenele de plata sa fie corelate cu cele de decontare. In prezent, unele medicamente sunt decontate in termen de 300 de zile.
APMGR reuneste cei mai importanti producatori de medicamente generice din Romania, precum Actavis, Biofarm, Gedeon Richter, Krka, Labormed, Sandoz, Sintofarm, Terapia-Ranbaxy, Teva si Zentiva.
Citeste si:
Ce spune ministrul Finantelor despre taxa clawback
"E o intreaga filozofie si aici. Am invatat si noi si lectia asta, ne-am pregatit temele si zicem noi ca am rezolvat-o de o maniera rezonabila pentru toate partile, in asa fel incat se vor fluidiza si circuitele comerciale, deci medicamentele vor circula mai bine pe zona comercianti, spitale, pacienti si asa mai departe, si circuitele financiare, si anume plata catre acestia a sumelor cuvenite", a spus intr-un briefing de presa Florin Georgescu, ministrul Finantelor, cu privire la modificarile aduse taxei clawback.
Potrivit acestuia, taxa clawback s-a revizuit in jos, „de la 30 si ceva la suta la 20 si ceva".
Producatorii de medicamente au reclamat in repetate randuri faptul ca nu pot plati taxa clawback, estimata la 400 de milioane de euro/an (calculata pentru 2011). Aceasta reprezinta „o medie de 33,6% din totalul vanzarilor de medicamente compensate ale producatorilor de medicamente, peste impozitele aferente oricarei firme", conform companiilor farmaceutice.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
