Omul de afaceri Ilie Carabulea, care ispaseste in Penitenciarul Aiud o pedeapsa de un an si sase luni de inchisoare pentru dare de mita, ar putea fi eliberat conditionat saptamana aceasta, dupa ce Judecatoria Aiud a aprobat o cerere in acest sens, insa decizia nu este definitiva.

Purtatorul de cuvant al Penitenciarului Aiud, Nicoleta Mataranga, a declarat ca omul de afaceri Ilie Carabulea, care ispaseste o pedeapsa de un an si sase luni de inchisoare in cadrul penitenciarului, ar putea fi eliberat din detentie marti, pentru ca instanta a admis cererea de eliberare conditionata a acestuia.

Nicoleta Mataranga a spus ca solicitarea de eliberare conditionata a fost inaintata de Comisia de Eliberare Conditionata a Penitenciarului Aiud in momentul in care a constatat ca Ilie Carabulea indeplineste conditiile impuse, precizand ca in astfel de cazuri nu se impune cererea detinutului.

Mataranga a adaugat ca Judecatoria Aiud a comunicat, vineri, penitenciarului ca a admis cererea, decizia putand fi atacata cu recurs in trei zile de la comunicare.

Ea a explicat ca solicitarea a fost facuta de comisia de specialitate a penitenciarului pentru ca Ilie Carabulea are peste 60 de ani si, potrivit legii, beneficiaza de reducerea pedepsei privative de libertate daca a ispasit o treime din condamnare.

"Jobul" de bibliotecar i-ar putea reduce pedeapsa

In cazul lui Carabulea, din treimea pedepsei pe care trebuia sa o execute s-au scazut si zilele calculate pentru munca prestata in cadrul penitenciarului.

"A lucrat ca bibliotecar la biblioteca penitenciarului si participand la activitati lucrative i s-au mai scazut zile din pedeapsa. A desfasurat o munca normala de bibliotecar, a inventariat cartile, a intocmit fise si a eliberat carti detinutilor", a precizat purtatorul de cuvant al Penitenciarului Aiud.

Potrivit acestuia, pentru eliberarea conditionata din penitenciar Ilie Carabulea a trebuit sa indeplineasca, pe langa executarea unei treimi din pedeapsa, si alte conditi, precum sa participe la activitatile lucrative si educative, sa nu fi fost sanctionat disciplinar si sa aiba o buna purtare.

Citeste si:

Mataranga a precizat ca Ilie Carabulea urmeaza sa fie eliberat din penitenciar marti, daca pana atunci procurorii nu vor ataca decizia de eliberare conditionata.

Carabulea a demisionat, in 26 aprilie, din functia de presedinte al Consiliului de Supraveghere al Bancii Carpatica (BCC), dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie l-a condamnat la un an si sase luni de inchisoare cu executare, pentru dare de mita.

El a fost judecat, in calitate de asociat si administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mita si cumparare de influenta, alaturi de Sebastian Dumitru Carstea - director la Liceul Carol I din Sibiu si Mihaela Izabela Carstea, acuzati de fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals, complicitate la infractiunea de dare de mita, si de Nicolae Bota, acuzat de dare de mita.

Potrivit rechizitoriului, in septembrie 2010, Florin Apostu, la acea data sef al Parchetului Judecatoriei Sibiu, a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto in suma de 4.000 de lei pentru a-l sprijini in promovarea unui recurs in interesul legii, lasandu-l sa creada ca are influenta asupra procurorului general al Romaniei. Revizia a fost facturata intre Star Motors Sibiu si Atlassib Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

In perioada 2006 - octombrie 2010, Apostu a folosit in mod exclusiv si consecutiv doua autoturisme marca Audi A8 si VW Passat achizitionate in baza unui contract de leasing financiar intre Atlassib Leasing IFN si Intermedia, ambele societati fiind membre ale holdingului
Atlassib, condus de Ilie Carabulea. Cele doua societati au achitat, pentru Florin Apostu, TVA aferenta acestora si contravaloarea avansului auto, in conditiile in care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu a avut in instrumentare un numar de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea. In aceste dosare, Apostu a dat solutii si a verificat solutiile date de procurorii subordonati, se arata in rechizitoriu.

In cursul anilor 2006, 2007, 2008 si 2009, pentru a crea o aparenta de legalitate a utilizarii autoturismelor, Apostu a consemnat in declaratiile de avere ca le utilizeaza in baza unor contracte de leasing.