Numarul firmelor din tara noastra intrate in faliment anul trecut s-a ridicat la 3171, ceea ce reprezinta o crestere de 61 de procente fata de 1969 de firme in 2004, releva un studiu realizat de agentia de rating Coface. In acelasi timp, numarul de companii in reorganizare judiciara s-a redus de la 1.011 companii in 2004 la doar 156 de companii in 2005, adica o scadere de 85%.

“Cresterea cu 60% a numarului de falimente in Romania, in 2005 fata de 2004, se datoreaza in principal efectelor pozitive pe care noua procedura simplificata a legii falimentului le induce, prin imbunatatirea conditiilor de care creditorul dispune de a initia procedura de faliment impotriva unui debitor si prin orientarea mai buna a legii spre practica curenta de recuperare a debitelor", a afirmat managerul Coface Romania, Cristian Ionescu.

Afacerile in real-estate si IT sunt cele mai sigure

13866_1.PDF#13866_2.PDFSectorul de activitate cu cel mai mare grad de risc este comertul cu ridicata, fiind cel mai expus sector economic de activitate, inregistrandu-se 811 companii in faliment, adica aproape un sfert din totalul insolventelor din Romania (23%) in 2005. Daca adaugam la comertul cu ridicata si comertul retail, remarcam faptul ca 45% din falimentele aferente lui 2005 provin din domeniul comertului. Aceasta tendinta confirma evolutia din 2004, comertul consolidandu-se si fiind astazi din ce in ce mai mult caracterizat de concentrarea veniturilor catre marii retaileri de tip hypermarket, supermarket, cash & carry si complexe comerciale de tip mall.

La mica distanta de comertul cu ridicata, pe locul al doilea se situeaza agricultura cu un numar de 587 firme in faliment, adica 16.4% din total. Cu toate acestea, agricultura reuseste in 2005 sa isi reduca ponderea in totalul falimentelor cu 3.3%, pana la 16,4%. Din pacate agricultura romaneasca ramane departe de a fi una competitiva. Divizarea excesiva a proprietatii, activele fixe si capitalurile proprii restranse de care dispun agentii economici din acest domeniu, sunt factorii ce au condus la un numar mare de falimente, in special al asociatiilor familiale. Acesta este insa un proces firesc si face parte din restructurarea acestui sector, deoarece o agricultura la standarde europene nu se poate face fara utilaje moderne si pe suprafete individuale de 5 -10 ha. Pentru a face din agricultura o afacere competitiva este insa nevoie de resurse, lucru care le-a lipsit inca de la inceput multora dintre asociatiile constituite si aflate acum in faliment.

Sectoarele in care s-au inregistrat cele mai putine falimente, deci cu un grad scazut de risc apartin in special sectorului serviciilor. IT-ul, salubritatea, posta si telecomunicatiile si sectorul energetic reprezinta cele mai sigure sectoare de activitate, ponderea falimentelor in acestea fiind de sub 1%.

“Este firesc insa ca in sectorul energetic si al telecomunicatiilor sa se inregistreze un numar infim de falimente si aceasta deoarece in domeniul furnizarii de energie piata este practic inchisa, iar sectorul comunicatiilor este extrem de consolidat, un nou competitor putand intra pe piata numai cu costuri foarte mari. Evolutia falimentelor din sectorul IT reflecta dezvoltarea dinamica a acestui sector in Romania, unul dintre motoarele cresterii in ultimii ani si care beneficiaza de o cerere ascendenta atat pe plan intern, dar si pe pietele internationale” a adaugat Cristian Ionescu.

Capitala - lider la falimente

Citeste si:

In ceea ce priveste repartitia pe zone geografice, stufiul Coface releva faptul ca Bucurestiul este zona cu numarul cel mai mare de companii falimentar in 2005. Astfel, 892 de firme din Capitala au intrat anul trecut in diferite stadii ale procedurilor de faliment sau reorganizare judiciara, 495 dintre acestea intrand in proceduri de faliment.

Daca privim la nivel global, numarul firmelor aflate sub procedura de reorganizare si faliment, doar 5 judete depasesc pragul unei ponderi de 5% din total – Municipiul Bucuresti 13% , Brasov 8%, Galati 6%, Olt 6% si Dolj 5%.

Ca o situatie comparativa cu anul 2004, judetul Brasov a coborat pe locul al-2-lea dupa ce in 2004 se afla in pe locul 1, cu o pondere de 9.5% din total. Municipiul Bucuresti a devansat judetul Brasov in 2005, avand o rata de crestere a numarului de falimente de 77% fata de 2004 si o pondere de 13% la nivel national. In top se mai aflau in 2004 si judetele Vrancea, Maramures si Sibiu, care au coborat in 2005 pe locul 10, 23 si respectiv 35.

Judetele cu cele mai putine falimente sunt Calarasi si Suceava inregistrand doar cate un caz in procedura de faliment, fata de judetele cu cele mai putine falimente in anul 2004 (Arges, Bistrita Nasaud, Teleorman si Vaslui).

Crestere continua

Multi manageri de intreprinderi mici si mijlocii sunt ingrijorati de apropiata integrare a Romaniei in UE, asteptandu-se la o crestere a numarului falimentelor. Tendinta de crestere a falimentelor in economia romaneasa va fi ajutata si datorita simplificarii procedurilor de faliment si a cresterii competitiei pe piata.

"Estimez ca numarul falimentelor in Romania va creste in urmatorii ani. Debitorii care reuseau pana acum sa ”scape” datorita lipsei unei legislatii clare, vor avea tot mai putine alternative de a nu isi achita obligatiile de plata catre parteneri si a nu fi declarati insolventi. Intr-o piata concurentiala, spre care Romania se indreapta, falimentul ramane un barometru al sanatatii sistemului economic, al capacitatii sale de regenerare si eliminare a dezechilibrelor si a disfunctionalitatilor interne” a mai afirmat managerul Coface Romania, Cristian Ionescu.