Studiul citeaza date APIA si arata ca 32% dintre agricultorii beneficiari ai platilor directe au peste 70 de ani si detin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au varste intre 60 si 70 de ani si sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare, relateaza Mediafax.

Pe locul trei se situeaza fermierii in varsta de 50-60 de ani, care detin 1,1 milioane de hectare, iar cei de 40-50 de ani au o pondere de 13% si sunt proprietarii unor suprafete care cumuleaza 900.000 de hectare.

Fermierii intre 30 si 40 de ani reprezinta doar 13% din total si au 500.000 de hectare de teren, iar cei sub 30 de ani au o pondere de 1% si cultiva terenuri care nu depasesc 93.000 de hectare.

Potrivit studiului, Romania a avut in ultimii zece ani un randament mediu de productie pe hectar la grau de 2-3 tone, sub Polonia (3-4 tone), Ungaria (3-5 tone) sau Germania (7-8 tone).

Dintre cei 89.000 de beneficiari ai rentei viagere agricole, 49% aveau intre 70 si 80 de ani, iar 25% sub 70 de ani. Au fost eliberate astfel aproximativ 330.000 de hectare de teren, dintre care 247.000 au fost arendate si 82.000 vandute. Media suprafetei cedate a fost de 3,7 hectare.

Printre recomandarile de politici publice in sprijinul consolidarii exploatatiilor agricole se numara, potrivit studiului, infiintarea unui program de consolidare centrat pe submasura de acordare de plati anuale celor care participa la schema micilor fermieri si care isi transfera definitiv exploatatia altui fermier.

Intrarea in schema a micilor fermieri, cu suprafete de pana la 3 hectare, ar insemna plati anuale de 500 de euro pe fermier, iar iesirea din schema a micilor fermieri ar insemna compensatii anuale de 600 de euro pe fermier.

Citeste si:

Pentru comasarea exploatatiilor ar fi necesara si introducerea unei scheme de iesire din agricultura pentru fermierii in varsta de peste 65 de ani. Compensatia pentru renuntarea definitiva la platile directe, odata cu vanzarea sau arendarea terenului detinut, ar putea fi de 200 de euro pe hectar pentru o perioada de cinci ani.

O alta propunere este infiintarea unui oficiu de amenajare rurala, cu doua functii principale, respectiv implementarea unor planuri de comasare a parcelelor si interventia pe piata funciara pentru orientarea structurii fermelor.

Subventionarea costurilor cadastrale si reducerea taxelor care vizeaza tranzactiile funciare care duc la comasari sau grupari de parcele ar putea fi o alta solutie pentru stimularea infiintarii de suprafete agricole mari.

Concluziile studiului citat sunt ca dimensiunea de echilibru a exploatatiei agricole (ferma familiala comerciala) tinde sa creasca odata cu dezvoltarea economica, ca investitiile sunt esentiale pentru cresterea randamentelor, mai importante decat platile directe si ca politicile agricole de sprijinire a consolidarii exploatatiilor pot accelera procesul de modernizare a agriculturii romanesti.

Studiul pentru agricultura si o analiza in domeniul energiei au fost elaborate in cadrul proiectului "Imbunatatirea capacitatii institutionale, de evaluare si formulare de politici macroeconomice in domeniul convergentei economice cu UE a Comisiei Nationale de Prognoza", si sunt publicate in doua volume sub egida Editurii Economice.