Dupa un 2012 “sub nivelul asteptarilor”, nici anul acesta nu va arata mai bine, crede Terez Zarug, directorul general al Avicola, unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata oualor de consum.

“Un factor principal care a influentat in mod negative asteptarile noastre pentru anul trecut a fost cresterea exagerata a preturilor la materiile prime, care s-au dublat fata de 2011. Nu sunt foarte optimista nici in privinta acestui an. Exista o supraproductie de oua in Europa ceea ce a determinat o diminuare a pretului de vanzare mult sub costul de productie”, a explicat Terez Zarug, o prezenta discreta in mediul de afaceri local.

Avicola a raportat anul trecut o cifra de afaceri de 35 mil. lei, in crestere cu 25% fata de 2011, insa profitabilitatea companiei a scazut pana la 426.000 lei. In 2011 Avicola a avut un profit de circa 811.000 lei.

In aceste conditii, un obiectiv pentru 2013 il constituie majorarea ponderii exporturilor in totalul afacerii de la 5% in prezent 2012 la 10% in 2013. Principalele piete de desfacere sunt (unul dintre cei mai mari importatori de oua de consum) si Olanda, iar in acest an compania a inceput sa exporte si in Irak.

“Problema este lipsa unui ajutor real al autoritatilor. In momentul in care intentionam sa intram pe noi piete sa ne ajute sa identificam documentele necesare, nu sa astepte sa venim noi cu toata documentatia necesara exportului. Este un proces anevoios. Vrem ca exporturile sa nu ni se para un adevarat calvar, ci o sansa pentru a ne dezvolta afacerea”, spune Zarug.

Ouale de consum reprezinta 50-60% din totalul afacerilor, restul fiind generat de desfacerea de material biologic. Avicola exporta material biologic in Ungaria, Republica Moldova si Bulgaria, fiind singurul importator si distribuitor al rasei Lohman Brown (Germania).

Potrivit datelor companiei, consumul de oua in Romania se ridica la 280 de oua per capita (fara gospodariile populatiei), in timp ce in Ungaria consumul se situeaza la 300 de oua/cap de locuitor.

Pentru acest an Avicola estimeaza o productie de 48 mil. oua, in crestere cu circa 38% fata de 2012. 80% din afaceri este generat de comertul modern. Compania preconizeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 36,5 mil. lei.

Citeste si:

Valoarea investitiilor bugetate pentru 2013-2014 se ridica la 4 mil. euro pentru fermele din Mihailesti si Codlea, dintre care 1,6 mil. euro reprezinta accesate pentru modernizarea halelor si a utilajelor de productie. Compania isi finanteaza activitatea integral din fonduri proprii, neavand contractate credite bancare.

De asemenea, la inceputul anului trecut, capitalul social al Avicola Bucuresti a fost majorat de la 24,9 milioane lei la 29,9 mil. lei. , actionarul majoritar al companiei, a subscris aproape 2 milioane , in schimbul unui aport in numerar de circa 5 mil. lei.

Din strategia de dezvoltare mai face parte si fabrica de procesare a oualor lichide, investitie sustinuta prin fonduri europene si care va fi finalizata anul viitor. Productia va fi destinata segmentului de panificatie si vizeaza piete precum Germania, , Italia sau , tari in care exista cerere pentru alimente functionale acest tip de produse.

Totodata, Avicola dezvolta in prezent proiecte pentru obtinerea de oua imbogatite in Omega 3, seleniu sau oua cu un nivel redus de colesterol, si lucreaza impreuna cu Slovenia la obtinerea de oua imbogatite in minerale si vitamine.

Terez Zarug a preluat conducerea Avicola in anul 2008, dupa ce in perioada 2004-2007 a lucrat ca director comercial in cadrul Drosera Carei. In anul 2008 compania avea o cifra de afaceri de 24,2 mil. lei si un profit de 272.000 lei.

Zarug si-a inceput activitatea profesionala la Institutul de Cercetare pentru pasari si animale mici de la Balotesti.

Principalii jucatori pe piata oualor de consum sunt Avicola Lumina, Triticum Sebes (Galbenel) si Toneli Holding (Toneli).

Principalul actionar al Avicola Bucuresti este SIF Muntenia (99,46%), restul actiunilor fiind detinut de circa 1.500 de persoane fizice, actionari ai societatii in urma programului de privatizare in masa din perioada 1995-1996.

Sursa foto: Mircea Dragos Photography