La acestea se adauga solicitarile de modificare a calendarului de liberalizare a pietei gazelor, de reducere a taxei de cogenerare si de reglementare a problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scazuta din import si la pret de dumping, releva un document oficial, obtinut de Mediafax, privind continutul negocierilor dintre conducerea ArcelorMittal si Guvernul de la Bucuresti.

Grupul ArcelorMittal, cel mai mare producator de otel la nivel mondial, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, detine in Romania doua combinate siderurgice, la Galati si Hunedoara, doua fabrici de tevi, la Iasi si Roman, operatorul portuar Romportmet Galati si o divizie a ArcelorMittal Construction.

In luna mai, dar si in urma cu o saptamana, premierul Victor Ponta s-a intalnit cu proprietarul ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, seful grupului siderurgic, care s-a intalnit si cu presedintele Traian Basescu, declarand ca asteapta sa fie gasite "solutii sustenabile" in domeniul energiei. Premierul arata la randul sau ca seful Mittal a evocat varianta retragerii din Europa din cauza pretului la energie.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat insa ca nu are incredere in companiile straine care cer sprijin din partea statului, fara sa ofere nimic in schimb, si ca orice investitor are responsabilitati fata de societatea romaneasca, referindu-se in acest context si la ArcelorMittal care, in opinia sa, a primit mai multe forme de sprijin de la statul roman.

Vosganian a aratat ca Guvernul va semna, dupa aprobarea pactului pentru industria otelului la nivelul Uniunii Europene, protocoale cu fiecare companie siderurgica in parte, prin care sa stabileasca ce le poate oferi acestora si ce pot aceste companii sa ofere statului.

Documentul obtinut de Mediafax prezinta in detaliu solicitarile formulate de conducerea ArcelorMittal in negocierile cu autoritatile romane si modul in care Guvernul cauta solutii pentru a satisface aceste cereri. Problemele semnalate de Mittal in afacerile sale din Romania sunt prezentate ca fiind "critice", cu consecinte asupra rentabilitatii in special la combinatul de la Galati.

Preocuparea majora a investitorului este legata de problema energiei, reprezentantii ArcelorMittal cerand - dupa amanarea temporara a numarului de certificate verzi acordate pentru energia regenerabila in scopul scaderii pretului la electricitate - si reducerea taxei de cogenerare.

In plus, investitorul a aratat ca utilizarea retelei electrice interne, care apartine societatii Electrica Muntenia Nord, ii impune costuri lunare de 8 milioane euro si a solicitat ca aceasta retea sa ii fie acordata in concesiune. Solicitarea a fost respinsa de filiala Electrica Distributie Muntenia Nord, cu argumentul ca o eventuala preluare de catre ArcelorMittal a retelei ar scadea veniturile filialei, dar Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) a intervenit si a cerut filialei sa analizeze varianta inchirierii de catre ArcelorMittal a liniilor electrice. In prezent, este asteptat punctul de vedere al Electrica Muntenia Nord la aceasta solutie alternativa.

ArcelorMittal a solicitat in discutiile cu Guvernul, dar si la Comisia Europeana doua propuneri pentru evitarea "consecintelor negative" ale calendarului de liberalizare a pietei de gaze, si anume modificarea acestui calendar si introducerea unor prevederi legale care sa asigure un tratament identic pentru consumatorii casnici si cei industriali.
"Discutiile cu reprezentantii Comisiei Europene nu au condus la raspunsuri angajante", se arata insa in document.

O alta solicitare a vizat dezvoltarea unui concept privind CET-Electrocentrale Galati pentru ca unitatea sa furnizeze energie pe termen lung la platforma industriala Galati, riscul potential luat in calcul fiind faptul ca centrala, care inregistreaza datorii de aproape 100 milioane euro fata de Romgaz, ar intra in faliment, ceea ce ar conduce la o potentiala oprire a livrarii aburului catre fabrica de oxigen de pe platforma ArcelorMittal din Galati. Aceasta ar conduce la oprirea tuturor operatiunilor.

Citeste si:

Pentru a evita o astfel de situatie, OPSPI a intervenit din nou si a solicitat companiei de stat Romgaz sa dispuna masura pentru "reconsiderarea" creantelor pe care le detine la CET Galati, in cuantum de aproximativ 97 milioane euro. Solutia potentiala identificata este conversia creantei Romgaz in actiuni si majorarea capitalului social al CET Galati cu aceasta creanta, operatiune in urma careia Romgaz va deveni actionar majoritar la aceasta societate, alaturi de Electricentrale Grup.

"In aceste conditii, CET Galati ar utiliza gazul furnizat de catre Romgaz incadrandu-se in prevederile HG 870/2012, care specifica exceptarea producatorilor de energie electrica care utilizeaza gaze naturale din productia interna de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de ANRE. In continuare, ArcelorMittal ar putea participa cu aport de capital pentru retehnologizarea unui/unor grupuri care sa asigure cresterea eficientei centralei si va incheia un contract prin care CET Galati va putea vinde direct energia electrica catre combinat", se arata in document.

Simularile deja efectuate pentru aceasta operatiune releva ca s-ar ajunge astfel la un pret de productie al energiei electrice de aproximativ 285 lei/MWh comparativ cu 320 lei/MWh in prezent, respectiv o reducere cu circa 11%.
In prezent, Romgaz a solicitat Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE) elaborarea unui studiu privind reconsiderarea creantelor la CET Galati, urmand ca Guvernului sa ii fie inaintat spre aprobare un memorandum privind problema CET Galati.

Documentul mai releva ca ArcelorMittal a solicitat si o serie de masuri care sa "sprijine eforturile initiate" privind indeplinirea unor obligatii asumate prin contractul de privatizare a combinatului Sidex Galati incheiat in iulie 2001, respectiv prelungirea termenului pentru ecologizarea haldei de zgura de la combinatul din Galati. Problema a fost analizata de Agentia de Mediu si este in etapele finale de rezolvare, se mentioneaza in document.

Investitorul a cerut si prelungirea cu 3 ani a termenului pentru obligatiile de mediu la combinatul din Hunedoara.
La acestea se adauga solicitarea de compensare a costurilor cu certificatul de CO2 din pretul energiei pentru productia de otel, conform modelului aplicat in Germania, si exceptari de la taxele locale de mediu.

ArcelorMittal a semnalat si problemele generate de tarifele practicate de catre autoritatile de transport naval pentru canalul Sulina, pe care le considera excesive si cu valori care nu tin cont de nivelul de incarcare al navelor, cu mult peste preturile practicate la nivel european. Investitorul a reclamat si valorile ridicate ale tarifelor de transport pe cale ferata in comparatie cu cele practicate in alte state, ca Germania.

In acest sens, Guvernul va dispune efectuarea unei analize privind modul de functionare a structurilor responsabile de administrarea cailor navigabile, in mod particular a regiilor autonome precum Regia de Administrare a Canalului Dunare de Jos Galati.

ArcelorMittal a semnalat si "perpetuarea unor taxe care nu isi au o justificare" si ii afecteaza sistematic nivelul de rentabilitate al productiei, Ministerul Finantelor si Agentia Nationala de Administrare Fiscala urmand sa inceapa in acest an un proces de reanalizare a tuturor categoriilor de taxe la nivel central si local.

De asemenea, investitorul a cerut si reglementarea problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scazuta din import si la pret de dumping, discutand pe aceasta tema cu ministrul Economiei, pentru "implicarea" produselor ArcelorMittal in infrastructura din Romania.

"Problema generala a industriei siderurgice va face obiectul unei analize aprofundate, in context european, regional si national. Este necesar ca ArcelorMittal Galati sa aiba o intalnire de prezentare la ministrul delegat pentru Investitii Straine, pentru identificarea unor posibilitati de implicare a produselor ArcelorMittal in infrastructura din Romania. Ca masuri suplimentare ce privesc promovarea productiei siderurgice din Romania la export se va avea in vedere ca, la inceputul lunii septembrie (reuniunea anuala a ambasadorilor), MAE impreuna cu Departamentul de Comert sa organizeze o sesiune de prezentare a productiei siderurgice pentru promovarea in exterior", este planul pregatit de autoritati.