"Guvernul a luat o decizie politica. Au intrat in aceeasi masura, sub Codul Insolventei, si companiile cu capital de stat si regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj sa o ia. Insolventa era doar pentru mediul privat. Noi am decis sa intre pentru ca trebuie sa existe presiune si asupra companiilor de stat si regiilor sa se eficientizeze, asta este scopul pana la urma", a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri si Turism, MariaGrapini, dupa o conferinta pe tema afacerilor, noteaza Mediafax.

Potrivit actului normativ, firmele vor putea intra in insolventa pe o perioada de doar un an, spre deosebire de trei ani, cat era termenul in reglementarea anterioara.

"Cererea principala din partea mediului de afaceri era scurtarea termenului. Un an, dupa parerea mea, este suficient. Dupa perioada de insolventa, firma poate trece in faliment, iar falimentul nu trebuie privit ca pe ceva groaznic, ci ca pe un nou inceput, in sensul ca-ti salvezi din bunurile pe care le mai ai, valoric vorbind, si poti sa incepi un alt business. Nu trebuie sa stai trei ani pana ai epuizat toti banii si sa nu poti incepe un alt business", a spus Grapini.

Legea insolventei prevedea ca, din momentul declararii insolventei, compania nu mai platea nici cheltuielile curente. Noutatea pe care o aduce Codul Insolventei este ca, timp de un an, compania va fi scutita de penalitati si datorii istorice, insa isi va achita cheltuielile curente.

"Trei ani sa tii in blocaj o companie care nu-si plateste nici energia, nici taxe, nici CAS, nici datorii istorice e de nesuportat pentru o economie", a apreciat ministrul.

Intrebata daca vor fi mai putine insolvente, Grapini a mentionat ca si-a propus sa tina o evidenta cat mai exacta in piata.

"La sase luni erau 97.000 de firme care s-au inchis. Noi o sa mai inchidem firme si in 2013, 2014 si 2015, fiind cele care au inceput insolventa in ultimii trei ani. Vrem sa nu se mai inceapa insolventa in ritmul in care s-a inceput in ultimii ani", a aratat ea.

Grapini apreciaza ca astfel se vor evita insolventele trucate, insa nu in totalitate, si se va reusi salvarea unor bunuri ale companiilor pentru inceperea unui nou business, fara ca economia sa stea in blocaj.

Citeste si:

Codul Insolventei va intra in vigoare dupa ce se publica in Monitorul Oficial si va fi trimisa Parlamentului.

"Cred ca terminam in luna octombrie cu toate fazele si din noiembrie se va putea aplica", a mai spus ministrul delegat.

Codul insolventei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanta de urgenta, nu ca proiect de lege care sa intre in vigoare abia dupa avizul Parlamentului.

Codul insolventei a fost lansat de Ministerul Justitiei, in dezbatere publica, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anuntat, inaintea sedintei de miercuri, ca pe agenda actelor normative a fost inclus si Codul insolventei, tot ca proiect de lege.

La finalul sedintei, insa, Guvernul a anuntat ca procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa au fost aprobate prin ordonanta de urgenta.

Inaintea sedintei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat ca Guvernul are probleme cu incasarile la buget, in primul rand ca urmare a reorganizarii ANAF, si spera ca noul Cod al insolventei va combate evaziunea fiscala comisa in ultima perioada de firme care au intrat in insolventa doar pentru a nu plati taxele la buget.

Codul insolventei, lansat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Justitiei la inceputul lunii septembrie, prevede, printre altele, ca pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolventa se introduce o valoare-prag si pentru debitor, aceeasi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobarii unor planuri de reorganizare sustinute de un numar mic de creditori - prin "manipularea" grupelor de vot putand fi aprobat, in prezent, un plan fara corespondent in valoarea creantelor - se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masa credala.