"Fermierii romani nu pot negocia pretul. Nu au informatii, nu au resurse, nu pot juca niciun rol in aceasta chestiune (...) Chiar daca vorbim de o crestere foarte mare a agriculturii, preturile la care fermierii vand productia s-au prabusit", a declarat Rekkers la conferinta anuala a Asociatiei Analistilor Finanicar-Bancari din Romania.
El a aratat ca fermierii au devenit speriati de evolutia preturilor, determinate in principal de productia buna din SUA, Rusia sau Ucraina, si ca au acceptat sa vanda la preturi mai mici si cu 40% fata de anul trecut.

Rekkers spune ca viitorul agriculturii il reprezinta trecerea de la modelul de ferma traditionala la modelul fermelor inteligente, care sunt caracterizate de un grad inalt de integrare, cu stocare, procesare si productie zootehnica.
In acest sens, directorul Agricover apreciaza ca cererea de credit pentru urmatorii 4-5 ani ar urma sa se dubleze, de la un sold de 14 miliarde de lei in prezent, la circa 28 de miliarde de lei.

Potrivit lui Rekkers, insa, in ultimii doi ani bancile au mentinut soldul creditelor pentru agricultura la circa 11 miliarde de lei, iar rolul lor a fost preluat de institutiile financiare nebancare, care si-au crescut expunerea pe sector la peste 2,5 miliarde lei, firma pe care o conduce fiind una dintre acestea.

"La nivel declarativ, bancile finanteaza agricultura, au creat departamente, au creat produse. Dar numai declarativ, pentru ca nu fac nimic pentru a oferi imprumuturi si nu stiu de unde vor fi finantate cele 28 de miliarde lei de care este nevoie", a completat seful Agricover.

El crede ca, desi sursele alternative de finantare, precum IFN, pot acoperi o parte din nevoia de imprumuturi, economia romaneasca are nevoie de o banca specializata.

"Fermele nu se pot uita la banci, pentru ca acestea au acum alte preocupari", a mai spus Rekkers.
El a amintit ca in Romania interbelica au existat sute de banci specializate in finantarea agriculturii, iar, dupa revolutie, cea mai mare institutie specializata, Banca Agricola, a fost preluata de Raiffeisen, care a transformat-o dintr-o banca rurala intr-o banca moderna.

Citeste si:

Rekkers afirma succesul finantarii prin banci nu poate veni decat prin atragerea sau profesionalizarea unor analisti specializati pe agricultura.

In ceea ce priveste nevoia de comasare a terenurilor, Rekkers respinge propunerile privind interventia statului sau masuri punitive, considerand ca autoritatile ar avea obligatia sa finalizeze problemele de cadastru si sa stabileasca un termen limita pentru intabularea terenurilor.

"Am o problema despre acest discurs despre comasare (...) Dar voi ati ales acest model in 1990, sa dati pamant la oameni care n-au avut niciodata. Nu poti sa fortezi pe cineva acum sa vanda (...) Nu putem forta comasarea terenurilor. Este o problema de cerere si oferta. Se vede acum in sfarsit ca pretul la terenurile a crescut. Acum este un moment de comasare, de consolidare, se ofera un pret mai bun. Nu putem forta oamenii sa vanda terenuri si nici macar statul, un stat din UE", a completat Rekkers.

El a aratat ca in multe zone din vestul tarii strainii au acumulat terenuri, dar multi dintre ei in scop speculativ, iar in ultima vreme se observa un nou val de agricultori.

"Sper sa-i atragem si pe cei care sunt intr-adevar interesati de a face ceva in agricultura, de a achizitiona terenuri. Pentru Romania este important sa se faca ceva si sa fie creata o performanta mai mare. Sper sa fie romani care sa faca asta, dar daca voi nu faceti, atunci macar sa faca altii", a conchis Rekkers.