“Orice carte este o investitie, pentru ca exista riscuri, creezi clienti pentru acest produs si ai de-a face cu tot ce inseamna predictia de vanzare a unei carti. Din pacate, unii editori nu considera ca isi pot asuma creditul de investitor”, a precizat pentru Wall-Street, Gelu Ioghen, director de marketing al Editurii Teora. Cartea nu reprezinta doar o sursa de informatie, trebuie sa vina cu ceva nou si asta nu numai ca scriitura ci si ca stil.

“Cine se multumeste sa publice o carte si sa astepte melancolic epuizarea ei in librarii paraseste scena”, spune pentru Wall-Street, Radu Paraschivescu, editor la Humanitas. „Nu mai e un secret pentru nimeni ca marketingul e petitorul profesionist care efectueaza bune oficii pe langa mireasa (cartea) si mirele prezumtiv (cititorul)”, completeaza el.

Top cinci al numelor care vand

Care sunt cartile care aduc profit unei edituri, reprezentantii catorva dintre acestea fac un top cinci al celor mai bine cumparate carti care au punctat in cresterea veniturilor. Humanitasul s-a remarcat prin promovarea unor titluri si autori precum Aurelia Marinescu si „Codul bunelor maniere astazi”, care este in topul vanzarilor, Mircea Cartarescu si binecunoscuta „De ce iubim femeile”, Paulo Coelho cu „Alchimistul”, Andrei Plesu, „Despre Ingeri” si Liiceanu cu „Usa interzisa”.

La capitolul cele mai multe vanzari, editura Teora se poate lauda cu un top cinci care cuprinde dictionarul englez-roman, colectia „Feng Shui”, care a sensibilizat publicul roman, cel putin in ultimul an, almanahul „Vreau sa stiu!”, situat pe locul trei in clasament, colectia „Oare de ce?...Prima mea enciclopedie” si cartea „Managementul Marketingului”, la mare cautare pe rafturile librariilor.

Prin raportare la anul trecut, Humanitas-ul vrea sa-si imbogateasca si diversifice portofoliul, asta reprezentand editarea a 350 de titluri pana la sfarsitul lui 2006, cu 30% mai mult decat in 2005, actiune considerata de Radu Paraschivescu, ca fiind “ un lucru nu doar posibil ci si util”.

“E aproape un truism afirmatia ca o companie care nu se dezvolta risca sa-si piarda locul pe piata si sa-si ciobeasca identitatea”, a afirmat Paraschivescu pentru Wall-Street. El recunoaste ca Humanitas-ul se afla in primele trei pozitii ale topului „marilor jucatori” de pe piata autohtona, marcand mai ales in primul trimestru al anului 2006, vanzand cu 25% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut.

Liderii editurilor autohtone beneficiaza de o doza de prestigiu capatata in timp, motiv pentru care, fiecare jongleaza cu imaginea sa. Daca punctele forte ale Teorei sunt „seriozitate, noutate, echilibru, nu sarim calul dar nici nu mergem pe keep low profile, tinem pasul cu schimbarea”, dupa cum afirma reprezentantii editurii, „Humanitas are succes pentru ca si-a cladit o identitate bine conturata”, mergandu-se pe premisa ca „Humanitas nu mai e de mult o editura autista, elitara si nazuroasa. Ea s-a flexibilizat in permanenta si reactioneaza bine la exigentele publicului, a invatat sa iasa in intimpinarea cititorului, chiar sa-i anticipeze unele dorinte”.

Promovarea are calup de retete

Reteta de promovare a cartii este diferita, in functie de editura si de strategiile de marketing folosite. Humanitasul in acest caz combina metodele clasice care constau in lansari, turnee de promovare prin tara, intalniri cu cititorii, sesiuni de lectura sau avanpremiere in presa cu metodele noi, folosite cel mai des, dupa cum spune Paraschivescu, reprezentative fiind parteneriate cu firme importante din extraeditorial, invitarea unor mari scriitori straini precum Vargas Llosa, Coelho si Guillou.

De asemenea, campaniile de sensibilizare a publicului au un mare impact, in cazul Humanitas acestea fiind reprezentate prin campaniile „Cauta portocala” (cartile care au pe coperta un abtibild portocaliu si se vand cu o reducere de 50%) sau campania „Martisorului” (la doua titluri cumparate cititorul primea un al treilea titlu cadou).

Reprezentantii Teora reusesc sa comunice eficient cu publicul prin expunerea tuturor titlurilor detinute. “Noi avem peste 1500 de titluri si la fiecare expozitie sau festival al cartii, le scoatem pe toate in fata, nu dam cititorilor numai best-seller-uri. Important este ca in ultimii doi ani, s-a vazut eficienta acestei modalitati de abordare, pentru ca vanzarile au crescut vizibil”.

Pentru Teora, evolutia fata de anul trecut nu este marcanta, dupa cum ne spune Gelu Ioghen. “Pentru 2006, incercam sa ne mentinem cota de piata de anul trecut, iar fata de aceeasi perioada a anului trecut, nu s-au inregistrat mari schimbari, ne mentinem la acelasi nivel.”

Editura + autor = afacere

In cazul in care ne intrebam cine are de castigat in „conflictul” de imagine autor-editura, raspunsul vine mergand intr-o librarie sau vizitand site-urile editurilor. Nu de putine ori, datorita mediatizarii, autorul se poate confunda cu editura si invers. Cum o buna perioada de timp, Humanitas a luat numele lui Cartarescu, sau chiar titlul „De ce iubim femeile”, asa si nume mari de autori straini ca Mario Vargas Llosa si Milan Kundera se confunda cu Humanitas, care a dus o intensa activitate de promovare.

Humanitasul, care in 1991 devine companie privata cu 51% capital romanesc si 49% capital francez, ulterior capitalul apartinand preponderent actionarilor romani, se poate lauda cu titlul de prima editura privatizata din Romania post-totalitara.

Ca inovatie adusa pe piata editurilor din Romania este “Clubul Cartii RAO”, in care se inscriu membrii fideli si clientii editurii RAO, pentru ca acestia sa poata achizitiona carti in sistem de ramburs si sa fie in permanenta in contact cu noile aparitii ale editurii.

Dupa completarea unei fise de inscriere, doritorii incheie un contract cu librariile RAO si primesc unul dintre cele trei tipuri de carduri: Card Red & Black Vip, care este gratuit si prin intermediul lui, clientul are o reducere de 10%, Card Gold Vip, care costa 30 de lei si prin el se beneficiaza de o reducere de 15% si Card Platinum Vip, care costa 60 de lei si prin el se obtin reduceri de 20%.