In cazul celorlalti sase inculpati din dosarul "Hidroelectrica" - Eugen Pena, Victoria Geormaneanu, George Asan, Nicoale Opris, Traian Oprea si Georgeta Iosif -, procurorul DIICOT prezent la sedinta de judecata de luni a cerut condamnarea pentru constituire de grup infractional organizat si abuz in serviciu.

Procurorul a mai solicitat ca cei sapte inculpati sa achite costurile expertizelor facute in acest dosar, care se ridica la peste 3,7 milioane de lei, dar si prejudiciul creat ANAF, in cuantum de 149 de milioane de lei, si cel adus SC Hidroelectrica, de 399 de milioane de lei.

La termenul din 19 februarie, avocatul lui Seres a aratat ca fapta pentru care a fost trimis in judecata clientul sau nu ar avea corespondent in noul Cod penal, astfel ca, fata de cel pe care il apara, instanta ar trebui sa inchida cazul.

La randul sau, procurorul de sedinta a spus ca faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infractional organizat si abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave si a cerut judecatorilor sa continue judecata, prin prisma acestor fapte.

Instanta a aratat atunci ca va preciza faptele de care s-ar face vinovati inculpatii atunci cand va lua decizia in acest dosar si ca in 3 martie vor fi expuse pledoariile finale.

Noul Cod penal prevede, pentru subminare economica, o pedeapsa cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani. Pedeapsa pentru abuz in serviciu este inchisoarea de la doi la sapte ani, cu mentiunea ca daca faptele au produs consecinte deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu jumatate.

In acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codrut Seres, a fost trimis in judecata de procurorii DIICOT, in septembrie 2011, pentru ca ar fi ascuns activitatile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, in urma carora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

In rechizitoriul trimis instantei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codrut Seres de complot si subminarea economiei nationale.

In acelasi dosar, procurorii i-au deferit justitiei si pe cei care faceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormaneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opris, fost sef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Citeste si:

Potrivit probelor din dosar, Eugen Pena a initiat si a constituit o asociere infractionala, impreuna cu Traian Oprea, Victoria Geormaneanu, George Lavinius Asan, Nicolae Opris si Georgeta Iosif si au desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu considerabil patrimoniului societatii si bugetului consolidat al statului.

Activitatea infractionala a vizat modalitatea de contractare a cantitatilor de energie electrica rezultate din productia proprie si din achizitiile de la alti producatori, in conditii total nefavorabile societatii si a condus la imposibilitatea asigurarii, in anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National - ramura strategica a economiei nationale, aspect de natura sa submineze economia nationala.

Fosta echipa de conducere de la Hidroelectrica este acuzata ca, in cursul anului 2003, in contextul aparitiei fenomenului de seceta hidrologica pentru fluviul Dunarea si a prognozelor meteorologice privind situatia hidrologica pe raurile interioare, nu a invocat clauza de forta majora inserata in contractele de furnizare a energiei electrice, pana la normalizarea regimului hidrologic, si nici nu a luat masuri in vederea renegocierii preturilor, cu consecinta inregistrarii unei pierderi financiare considerabile de catre SC Hidroelectrica SA.

Astfel, in conditiile efectelor negative ale secetei hidrologice asupra functionarii in siguranta a Sistemului Energetic National, acuzatii nu au procedat pentru reducerea cantitatilor de energie electrica aferente contractelor comerciale incheiate cu consumatorii eligibili si furnizorii licentiati de pe piata concurentiala, ci au actionat in sensul onorarii in totalitate a cantitatilor contractate sau chiar depasirii acestora, prin achizitia de energie de la producatorii termo, la preturi mult mai mari decat cele stabilite conform contractelor de vanzare de energie electrica, au aratat procurorii DIICOT in actul de sesizare a instantei.

Totodata, in perioada 2002 - 2003, acuzatii au dispus cumpararea de energie electrica de la SC Termoelectrica SA la preturi mari si au revandut energia electrica catre furnizorii licentiati si consumatorii eligibili la preturi mult diminuate fata de preturile stipulate in contractele incheiate cu acestia, potrivit procurorilor.

Anchetatorii au mai aratat ca, in perioada 2003 - 2004, acestia au actionat in sensul incheierii in mod ilegal a unui numar de patru contracte de furnizare de energie electrica, cu majorarea cantitatilor de energie electrica pe o perioada de noua-zece ani, desi SC Hidroelectrica SA nu avea dreptul sa incheie in aceasta perioada contracte pe piata concurentiala pentru furnizare de energie electrica si nici acte aditionale la contractele aflate in derulare.

In cazul lui Ioan Codrut Seres, anchetatorii au stabilit ca, in calitate de ministru al Economiei si Comertului, a sprijinit gruparea constituita la nivelul conducerii SC Hidroelectrica SA, prin nedenuntarea si omisiunea sesizarii organelor judiciare a faptelor ilicite de care a luat cunostinta prin natura functiei detinute, a dispus efectuarea de modificari asupra materialul realizat de Corpul de Control si nu a luat masurile care se impuneau pentru ca activitatea SC Hidroelectrica S.A. sa se deruleze in mod legal.

In acest fel, acuzatii au pus in pericol Sistemul Energetic National si au cauzat un prejudiciu in suma de aproximativ 5.400 miliarde lei, echivalentul a 165 milioane de dolari, au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurator pe mai multor autoturisme, locuinte si terenuri, precum si pe sume de bani apartinand inculpatilor, in valoare totala de aproximativ sase milioane de lei, 400.000 de euro si 200.000 de dolari, masura fiind luata pentru acoperirea prejudiciului.