Gabriel Resources face planuri pentru acest caz, care va fi audiat probabil la Viena in a doua jumatate a acestui an, concomitent cu oprirea activitatilor in Romania, pentru conservarea rezervelor financiare, scrie publicatia, fara sa citeze sursele informatiei.

Compania a anuntat ca ar putea concedia in mai circa 80% din cei 400 de angajati, in prezent aflati in somaj tehnic, daca proiectul nu avanseaza. Gabriel Resopurces, listata la Toronto dar condusa de la Londra, nu se asteapta la progrese semnificative in curand. Camera Deputatilor din Parlamentul Romaniei va vota la 7 mai asupra unei legi care ar acorda statut juridic special proiectului minier, permitand astfel pornirea acestuia.

Compania nu se asteapta, insa, la un vot favorabil, in parte din cauza opozitiei inca puternice a opiniei publice fata de proiectul minier si utilizarea procesului de extractie folosind cianura. Momentul este de asemenea important, noteaza The Glode and Mail. Intrucat proiectul de lege ocupa ultima pozitie pe ordinea de zi, exista o probabilitate ridicata ca sedinta parlamentara sa se incheie fara sa se ajunga la votul care priveste Rosia Montana.

Gabriel Resources a amenintat in septembrie anul trecut ca va da in judecata autoritatile romane pentru pana la 4 miliarde de dolari din cauza "multiplelor incalcari ale tratatelor de investitii", scrie The Glode and Mail.

In acelasi timp, directorul irlandez al Gabriel Resources, Jonathan Henry, al saselea in acest post incepand de la mijlocul anilor '90, a avertizat ca esecul autoritatilor de a aproba proiectul va afecta toata Romania.

"Cazul nostru este foarte solid si vom fi foarte clari ca efortul Romaniei de a atrage investitii straine va avea de suferit foarte mult", a spus el.

Declaratia directorului a atras o reactie negativa la adresa companiei in Romania, dupa care Gabriel a parut ca-si tempereaza amenintarile de a cere despagubiri de la autoritati. "Vom recunoaste orice decizie luata de Guvern sau Parlament in privinta Rosia Montana", a declarat presedintele Gabriel Resources, Keith Hulley, intr-un comunicat la 11 septembrie.

Pregatirile pentru cazul de arbitraj indica faptul ca amenintarea companiei este cat se poate de valabila, scrie publicatia canadiana. Compania nu da detalii despre strategia sa si nu a specificat ce tratate vrea sa foloseasca pentru a-si sustine cazul.

"Nu putem comenta asupra niciunui aspect al vreunui caz de arbitraj international pe care l-am initia impotriva Romaniei", a declarat Bobby Morse, purtator de cuvant al Gabriel Resources.

Citeste si:

Arbitrajul comercial international in general, iar cel de arbitraj impotriva guvernelor in particular, are succes tot mai mare, castigand teren chiar in fata litigiilor traditionale derulate in tribunal. Ascensiunea tratatelor bilaterale de investitii dintre tari a condus la cresterea puternica a numarului de cazuri de arbitraj impotriva guvernelor, derulate prin curtea de arbitraj a Bancii Mondiale, ICSID (International Centre for Settlement of Investment Disputes - Centrul International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii).

Cazurile de arbitraj comercial international sunt judecate cu usile inchise, tind sa fie mai scurte decat litigiile la tribunal si conduc la decizii finale la care nu se poate face apel, chiar daca nu sunt in mod obligatoriu mai ieftine.

Compania canadiana Khan Resources a apelat la arbitraj international, noteaza The Globe and Mail. Khan Resources foloseste o instanta de arbitraj din Paris pentru a redobandi controlul asupra unui proiect de extractie de uraniu in Mongolia, despre care afirma ca a fost expropriat ilegal de catre autoritati.

Proiectul Rosia Montana a fost intarziat incepand din anii '90 de protestatari bine organizaati si finantati, variind de la fermieri care nu vor sa-si piarda proprietatile pentru a face loc minei, la miliardari precum Geroge Soros si celebritati precum Vanessa Redgrave, noteaza publicatia canadiana.

Gabriel Resources a utilizat 550 de milioane de dolari pentru dezvoltarea proiectului si cheltuieli juridice, fara a avea ce sa arate in schimbul banilor, iar in ultimii 20 de ani a schimbat cinci directori generali, fiecare dintre acestia fiind convins ca proiectul este pe punctul de a face progrese semnificative.

Jonathan Henry este al saselea director general al companiei, iar incercarile sale de a implica comunitatea si de a evidentia beneficiile proiectului minier nu au deblocat situatia. Senatul a respins in noiembrie proiectul de lege care ar fi declarat exploatarea de la Rosia Montana ca fiind de "interes public extraordinar".

Gabriel Resources detine 80,69% din actiunile RMGC, restul capitalului fiind controlat de statul roman, prin Minvest Rosia Montana. Actinarii RMGC au aprobat la 1 noiembrie transferul pachetului de 19,31% detinut de guvern de la Minvest Deva la Minvest Rosia Montana, in urma reorganizarii companiei de stat.

Actionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor in industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beni Steinmetz, cunoscut in principal pentru afaceri cu diamante in Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman si fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Actiuni reprezentand 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursa.