Cota de zahar pe care Ministerul Agriculturii o va imparti intre producatori ramane unica solutie pentru micii jucatori, pe o piata in care se estimeaza ca aderarea la Uniunea Europeana va crea scindari puternice. Integrarea nu va afecta consumatorul, pentru ca pretul zaharului se va mentine la nivelul actual, de 0,8 - 0,9 euro/kg, cel putin pana in 2008.

Batalia in industria zaharului se va da din 2007 pentru impartirea celor 440 mii de tone de zahar atribuite de Uniunea Europeana si in functie de care se va cristaliza prezenta fiecaruia dintre cei noua producatori in industria zaharului. De fapt, confruntarea principala se va da pentru cele 110 mii tone de zahar din sfecla, pentru ca sfecla este o materie prima mult mai ieftina decat zaharul de import, ale carui cotatii la Burse sunt extrem de fluctuante.

Acum sunt doar patru fabrici care mai fac zahar din sfecla, cea detinuta de Agrana la Roman, Diamant Oradea, Zaharul Ludus si fabrica de zahar de la Bod.

Obtinerea unor cote cat mai mari inseamna, pe langa un profit bunicel, si posibilitatea de a vinde afacerile pe bani mai multi. Cumparator ar fi Agrana, care este lider, cu o cota de 30% din piata si care a declarat ca este interesata de expansiune.

Cota dulce

Romania a negociat cu Uniunea Europeana o cota de 440 mii de tone de zahar, sub consumul din 2005, care a fost de 560 mii de tone. Perioada de referinta pentru calculul acestei cote a fost 1998 - 2002, in care fiecare producator a participat cu o anumita cota la totalul de productie. Insa, cam 30% din cota, adica aproape 40 mii de tone de zahar, au fost acoperite de fabrici care nu mai exista acum, ceea ce inseamna ca Ministerul Agriculturii va trebui sa imparta cota ramasa intre jucatorii activi.

Un proces pe cat de complicat, pe atat de contestat.
In consum, o parte importanta e detinuta de productia interna de sfecla-de-zahar, aproape 110 mii tone, iar restul de 330 mii de tone reprezinta zaharul brut rafinat in fabricile din Romania, plus o eventuala completare din importuri. Insa, cantitatea de zahar consumata anual pe cap de locuitor este mai mica decat in Uniunea Europeana, cu 27 de kilograme pe cap de locuitor, fata de 39 de kilograme cat este media in UE. Cu un consum de zahar de 560 mii de tone, piata romaneasca de zahar se ridica astfel la 250 de milioane de euro si este in continua crestere. Zaharul se consuma la noi in proportie de 75% in sectorul industrial, doar 25% revenind consumului casnic.

Patronatul cere mai multa sfecla

Prin urmare, Patronatul Zaharului a solicitat recent Ministerului Agriculturii sa renegocieze cu autoritatile de la Bruxelles cota alocata Romaniei la zaharul obtinut din prelucrarea sfeclei, intrucat, spun reprezentantii Patronatului, potentialul de productie interna este mult mai mare comparativ cu cantitatile atribuite de UE.

"Cota negociata a devenit foarte mica pentru producatorii interni, in conditiile in care pentru acest an estimam sa realizam o cantitate de zahar din sfecla de circa 140 mii tone, cu peste 30 mii de tone mai mult fata de cantitatea atribuita de UE", ne-a declarat presedintele Patronatului Zaharului, Ioan Armenean. Suprafetele cultivate cu sfecla-de-zahar au crescut in acest an la 36.544 hectare, de la nivelul de 19 mii hectare in 2005, in principal datorita subventiilor de duble fata de anul trecut acordate la tona de sfecla, de la 270 de lei pe kg la 500 de lei pe kg.

Zaharul romanesc este al companiilor straine

Principalii jucatori de pe piata zaharului sunt austriecii de la Agrana, Lemarco, Diamant Oradea si Zaharul Ludus. Grupul Agrana detine trei fabrici de zahar in Romania, la Roman, la Buzau si la Tandarei, insa doar primele doua sunt functionale. In opt ani de prezenta pe piata romaneasca, austriecii au investit 60 milioane de euro. Compania Lemarco este detinuta 50%-50% de investitori romani si americani si ocupa locul al doilea in piata locala de zahar, cu o cota de 20%.

Fabrica de la Oradea este detinuta in proportii egale de Pfeifer & Langen din Germania si Cristal Union din Franta si ocupa locul al treilea loc in piata, cu o cota de 18% si investitii totale ce depasesc 6 milioane de euro. Zaharul Ludus, companie detinuta majoritar de un grup francez, este pe locul patru, cu o cota de 4% din piata locala a zaharului. Pe piata mai sunt inca patru fabrici functionale, insa destul de mici, cele de la Bod si Calarasi, ambele cu actionariat romanesc, de la Corabia cu investitori libanezi, si cea de la Urziceni, parte din compania Marr Sugar, detinuta de investitori rusi.

Zahar la pret european

Pretul zaharului a crescut cu 35% de la inceputul acestui an, iar reprezentantii companiilor din industrie estimeaza ca pretul actual de 0,8 - 0,9 euro/kg se va mentine si dupa aderarea la Uniunea Europeana. Ioan Armenean, presedintele Patronatului Roman al Zaharului, ne-a precizat ca pretul la tona de sfecla va scadea in urmatoarea perioada cu 37%, conform directivelor europene in domeniu si contrar speculatiilor aparute in ultimul timp in piata. Scaderea va fi dublata, insa, de investitii in retehnologizarea fabricilor, ceea ce va echilibra balanta si va duce la mentinea pretului zaharului la nivelul actual, care este si nivelul agreat in UE. Astfel, daca din 1989 si pana in 2004 industria zaharului s-a dovedit neprofitabila, lucrurile au inceput sa se schimbe, companiile mari care activeaza in acest domeniu urmand sa devina extrem de profitabile odata cu intrarea pe piata unica.