Intr-o etapa ulterioara, dar nu mai tarziu de un an de la data transferului dreptului de proprietate asupra actiunilor, Ministerul Economiei si Comertului, prin Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, va demara procedurile legale necesare pentru initierea, derularea si incheierea unei oferte publice secundare de vanzare pentru un pachet de actiuni de minim cinci%, emise de Complexul Energetic Turceni, informeaza Rompres.

Selectarea investitorului strategic se va realiza prin procedura selectiei competitive pe baza de oferte angajante, precedata de negocieri preliminare pe baza de documente de pozitie. Dupa parcurgerea acestei prime etape, OPSPI poate decide ca selectarea sa se faca pe baza ofertelor angajante imbunatatite.

Selectia competitiva va fi precedata de negocieri preliminare, in doua etape, desfasurate pe baza documentelor de pozitie depuse de potentialii investitori, care vor contine comentarii asupra proiectului de cadru contractual comunicat potentialilor investitori cu cel putin 10 zile inainte de data programata pentru inceperea negocierilor preliminare.

Ofertele vor avea o componenta tehnica si una financiara. Oferta financiara va specifica distinct valoarea pentru actiunile ce urmeaza a fi subscrise in cadrul majorarii de capital social si pretul pentru actiunile oferite spre vanzare, iar oferta tehnica va corespunde instructiunilor privind intocmirea ofertelor si va mentiona distinct angajamentul potentialului cumparator privind investitiile, care vor fi efectuate de societate, pentru protectia mediului.

Cheltuielile pentru pregatirea si realizarea privatizarii Complexului Energetic Turceni, inclusiv cheltuielile legate de plata unor firme de avocatura angajate de catre MEC, prin OPSPI, vor fi suportate de societate, inclusiv taxele si impozitele aferente acestora pe teritoriul Romaniei.

Sumele datorate Consultantului in baza contractului pentru plata componentei variabile a onorariului, precum si plata taxelor si impozitelor aferente acestor sume, datorate pe teritoriul Romaniei, se vor plati proportional cu sumele incasate in urma privatizarii de catre MEC, prin OPSPI/ Societatea Comerciala "Complexul Energetic Turceni" - S.A, dupa caz.

Strategia de privatizare propusa pentru Complexul Energetic Turceni are in vedere satisfacerea unor necesitati si/sau obiective, precum asigurarea securitatii si independentei alimentarii cu electricitate a Sistemului, prin realizarea unui disponibil suficient de mare de capacitate de productie folosind lignitul ca resursa locala (putere instalata existenta: 2.310 MW - 7 grupuri x 330 MW; capacitate operationala de aproximativ 1.575 MW " cinci grupuri in functiune cu capacitate operationala unitara de circa 315 MW), asigurarea surselor de finantare pentru investitii necesare mentinerii capacitatii operationale a centralei termoelectrice si exploatarilor de lignit si respectarii cerintelor obligatorii de protectia mediului conform calendarului strans negociat cu Comisia Europeana.

Citeste si:

Astfel de proiecte de investitii cuprind reabilitarea capacitatilor existente " necesar finantare estimat la 450 milioane dolari, asigurarea indeplinirii cerintelor de mediu negociate cu Uniunea Europeana, fiind necesare 503 milioane dolari, din care pentru montare instalatii desulfurare a gazelor arse -363 milioane dolari (credit obtinut de la Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala in suma de 261 milioane dolari si necesar contributie proprie in suma de 102 milioane dolari), pentru inlocuire tehnologie evacuare zgura si cenusa- 140 milioane dolari.

Potrivit Notei de fundamentare a HG, singura modalitate de a promova competitia in piata de generare este de a grabi procesul de privatizare in zona producerii in centrale termoelectrice si in centrale hidro de mica putere. in acest sens, privatizarea celor trei complexe energetice Turceni, Rovinari si Craiova, care acopera in jur de 25% din productia de energie electrica, devine de fapt singura actiune semnificativa care poate aduce stabilitate si eficienta in piata de energie electrica.

Romania are un interes strategic ca, pe amplasamentul Turceni, productia de electricitate sa fie continuata pe termen lung, folosind lignitul ca resursa sustenabila de energie primara si cu o putere instalata si disponibila suficient de ridicata pentru a contribui substantial la securitatea alimentarii cu electricitate. Capacitatea instalata necesara este estimata in jur de 1.200 " 1.300 MW, cea efectiv disponibila in jur de 1.100 MW, cu obligativitatea respectarii depline a cerintelor Uniunii Europene si a legislatiei romanesti in domeniul protectiei mediului, la termenele convenite in negocierile de aderare la Uniunea Europeana.

Pentru realizarea acestui obiectiv strategic, s-au pus in evidenta cel putin doua scenarii care pleaca de la situatia actuala a Complexului Energetic Turceni, si anume un scenariu cu patru grupuri existente (proiectate in jurul anilor 1970) supuse reabilitarii profunde si montarii de instalatii de desulfurare a gazelor de ardere si un scenariu in care din cele patru grupuri propuse a continua functionarea pe termen lung, doua ar fi noi, cu tehnologie de nivel mondial de ultima ora.

Conform estimarilor managementului Complexului Energetic Turceni si diverselor studii de specialitate, sumele necesare pentru implementarea celor doua scenarii pot varia intre 800 milioane dolari si 1,4 miliarde dolari.

Centrala termoelectrica Turceni este cea mai mare din Romania avand o capacitate instalata de 2.310 MW (7 grupuri x 330 MW putere instalata si un al optulea grup neterminat, cu investitia sistata) si o capacitate operationala curenta de aproximativ 1.575 MW (5 grupuri operationale, un grup in reabilitare si un grup retras din exploatare). Grupurile au fost puse in functiune in perioada iulie 1978 (Grupul 1) - noiembrie 1987 (Grupul 7).

Centrala termoelectrica Turceni foloseste ca principal combustibil lignitul indigen cu o putere calorifica inferioara de 1.400-1.800 kcal/kg extras din bazinul carbonifer Oltenia, combustibil transportat pe calea ferata de la o distanta de circa 35 km departare, centrala operand un sistem de incarcare si depozitare cu o capacitate de circa un milion de tone (aproximativ 30 de zile de consum nominal).