Reprezentantii patronatelor din agricultura s-au intalnit joi cu ministrii Finantelor si Agriculturii si au discutat despre noul Cod Fiscal, fiecare dintre ei inaintand propuneri pentru domeniile pe care le reprezinta, scrie Mediafax.

"Am cerut definirea micului producator, pentru ca acesta sa-si poata comercializa legal si in conditii de siguranta alimentara productia. Nu 1.000 de hectolitri, pragul maxim prevazut de legislatia europeana in definirea micului producator, ci pana la 40 de hectolitri (4.000 de litri) sa se considere autoconsum, iar intre 40 de hectolitri si 1.000 hl sa se produca si sa se comercializeze vinul sub un control fiscal, o forma simplificata de antrepozitare fiscala, iar antreprenorul sa fie inregistrat macar ca persoana fizica autorizata, pentru a intra sub rigorile controlului fiscal si ale controlului de calitate a vinului, eliminand astfel riscurile de siguranta alimentara", a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului.

El spune ca o mare parte din marfa celor care produc intre 40-1.000 de hectolitri pe an se comercializeaza pe marginea drumului, in spatii neadecvate, fara un control al calitatii produsului. "Aceasta masura ar creste siguranta consumatorului si ar elimina concurenta neloiala din piata", crede reprezentantul patronatului. Fiscalizarea micilor producatori, a adaugat Ovidiu Gheorghe, va produce trei avantaje directe in piata: pentru consumator, care va beneficia de produse certificate din punct de vedere a calitatii si a sigurantei alimentare, pentru producator, pentru ca se consolideaza o piata concurentiala loiala si pentru stat, care va incasa mai multe taxe.

Gheorghe spune ca in Romania se produc anual in jur de 4 milioane de hectolitri de vin, mai mult de jumatate din productie fiind nefiscalizata. "Piata fiscalizata este in jur de 150 de milioane de euro dintr-un total de 400 de milioane de euro. Prin cresterea accizelor la toate categoriile de bauturi a inflorit productia de tuici si rachiuri facute in cazane, unde ANSVSA nu face controale, si asa apar riscurile de intoxicatie cu alcool metilic", a adaugat el. Potrivit reprezentantului patronatului, nu exista un control al riscului de siguranta alimentara la micii producatori, motiv pentru care au si murit oameni in urma intoxicarii cu alcool metilic.

Scaderea accizei la vermuturi si eliminarea taxei in cazul spumantelor

Citeste si:

Patronatul National al Viei si Vinului a cerut ministerelor Finantelor si Agriculturii ca, prin noul Cod Fiscal, sa scada acciza la bauturile intermediare produse din vin si sa elimine taxa pentru spumante, incurajand asftel productia locala, aflata in declin in ultimii ani. "Vrem scaderea accizelor la spumante la valoare zero, ca in aproape toate tarile producatoare de vinuri din Europa. La noi acciza e 34,05 euro pe hectolitru, iar incasarea anuala este foarte mica in comparatie cu ce s-ar obtine daca s-ar relansa productia in Romania. Un alt obiectiv este scaderea accizei de la 165 de euro la valoarea din 2010, respectiv 65 de euro pe hectolitru, la bauturile intermediare pe baza de vin, cu tarie alcoolica intre 15 si 22%. Este vorba de vermuturi, cinzano, martini etc.", a declarat Ovidiu Gheorghe.

El a spus ca bugetul incaseaza anual o suma nesemnificativa, de 2 milioane de euro, din accize la vinurile spumante. In Uniunea Europeana sunt doar patru tari viticole care au acciza la vinurile spumante: Franta (o cota neglijabila), Germania, Ungaria si Romania.
Reprezentantii patronatelor din agricultrura s-au intalnit joi cu ministrii Finantelor si Agriculturii si au venit cu diverse propuneri pentru noul Cod Fiscal. Potrivit patronatului, renuntarea la acciza pentru vinurile spumante ar avea un impact direct nesemnificativ asupra bugetului, dar ar asigura stimularea productiei, a cresterii achizitiilor de vinuri materie prima de la cramele romanesti si a cresterii volumului de achizitii de alte materiale produse in Romania, cum ar fi sticlele si materialele pentru ambalat. Aceste venituri ar compensa neincasarea accizei de 2 milioane de euro.

In ceea ce priveste bauturile alcoolice intermediare (aperitive, vermuturi, bauturi pe baza de vin si alte bauturi alcoolice care contin si alcool de distilare, in general produse cu concentratie alcoolica intre 15 - 22 grade), acciza practicata in Romania, de 165 de euro/hl produs, este una dintre cele mai mari din Europa. Prin comparatie, acciza in Bulgaria este 46 euro/hl, in Cipru de 45 euro/hl, in Spania de 55 euro/hl, in Portugalia de 65 euro/hl, in Croatia de 67 euro/hl, iar in Italia de 68 euro/hl. "De la momentul cresterii cu 250% a accizei la bauturi intermediare, la 1 iulie 2010, de la 65 la 165 de euro/hl produs, productia s-a prabusit cu 97% fata de nivelul anterior, iar incasarile bugetare din accize au scazut de la 119,7 la 5 milioane de lei. Asadar, statul roman pierde astazi peste 100 de milioane de lei, adica in jur de 25 milioane de euro pe an din incasari din accize, la care se adauga TVA si alte taxe", a explicat Gheorghe. El a adaugat ca oferta este acoperita de tuica si distilatele cu tarie alcoolica mica obtinute in gospodariile individuale taranesti, care ar putea fi concurate cu succes din punct de vedere al pretului de bauturile intermediare, daca acestea ar avea un nivel de acciza in jurul valorii de 55-65 euro/hl.

Sursa foto: Vin, Shutterstock.com