Mandatul acestor institutii finantate cu bani publici este de sustinere a dezvoltarii in tarile in care investesc. Banca Mondiala are si rolul specific de reducere a saraciei, scrie Mediafax.

Potrivit bancilor, finantarea Lidl si Kaufland ajuta cele doua companii sa se extinda in Europa Centrala si de Est, sa creeze locuri de munca, noi piete pentru producatorii locali si sa aduca produse de calitate dar accesibile consumatorilor saraci, se arata intr-un articol al The Guardian.

Finantarea cu fonduri publice a unor companii private este criticata insa de sindicate. "Ideea ca injectia de capital in multinationale va duce la dezvoltare durabila s-a dovedit mereu falsa in ultimii 20 de ani", a declarat Luiz Vieira, coordonator al Bretton Woods Project, o organizatie non-guvernamentala care monitorizeaza Banca Mondiala.

Jan Czarzasty, profesor la Scoala de Economie din Varsovia, a declarat ca marimea fondurilor publice primite de Schwarz Group este socanta. "Peste tot unde deschid magazine ies la suprafata povesti despre conditiile de munca. Satisfactia angajatilor este in general scazuta...se pare ca este modelul de business al Lidl”, a spus Czarzasty.

In Polonia, Lidl a fost tinta unor proteste repetate din partea angajatilor. "Suntem suprasolicitati, facem o munca pe care ar trebui sa o faca mai multi oameni", a declarat Lukasz, angajat in schimbul de noapte la un depozit al Lidl, care nu a dorit sa isi dea numele.

Potrivit unor documente de la inspectoratul de stat pentru munca din Polonia, obtinute de The Guardian, la Lidl au avut loc incalcari repetate ale legislatiei muncii, inclusiv prevederi referitoare la timpul de lucru care impun ca angajatii sa aiba liber cel putin 11 ore pe zi si o perioada de odihna neintrerupta de 35 de ore pe saptamana.
Alfred Bujara, presedintele ramurii pentru retail a sindicatului Solidaritatea, a aratat ca angajatii care incearca sa se organizeze la Lidl sunt hartuiti de catre directori.

Schwarz Group si-a inceput activitatea in anii ’30 ca angrosist de alimente in Germania, este in prezent unul dintre cei mai mare retaileri din lume, iar seful companiei, Dieter Schwarz, este unul dintre cei mai bogati oameni din lume, cu o avere estimata la 21 de miliarde de dolari.

In Marea Britanie exista 600 de magazine Lidl, iar vanzarile sunt in crestere, cu toate ca lantul de magazine nu a fost ferit de controverse. Anul trecut, compania a fost in atentia presei cu informatii ca angajatii polonezi din Scotia nu au voie sa vorbeasca in limba natala, chiar daca clientii sunt compatriotii lor. International Finance Corporation (IFC), divizia de investitii in companii private a Bancii Mondiale, a acordat Schwarz Group un prim imprumut de 100 de milioane de dolari in 2004, acelasi an in care sindicatul german Ver.di a publicat o "carte neagra" despre incalcarile drepturilor angajatilor Lidl in Europa. Potrivit IFC, finantarea a avut rolul sa sustina extinderea grupului "in anumite zone urbane din unele tari din Europa Centrala si de Est".

The Guardian a obtinut confirmarea faptului ca o parte din bani au mers catre finantarea extinderii Lidl in Polonia.
In 2009, Schwarz Group a obtinut 75 de milioane de dolari pentru extinderea Kaufland in Bulgaria si Romania si alte 66 de milioane de dolari pentru Lidl in Romania.

Citeste si:

In 2013, peste 105 milioane de dolari au fost acordate pentru planurile Lidl de dezvoltare in Bulgaria si Croatia si pentru deschiderea primelor magazine in Serbia. In total, IFC a acordat Schwarz Group imprumuturi pe termen lung in valoare de circa 350 de milioane de dolari, pentru extinderea operatiunilor in Europa.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care deseori co-finanteaza proiecte impreuna cu bancile comerciale, a atras in ultimul deceniu peste 750 de milioane de dolari pentru Lidl si Kaufland, contributia sa proprie fiind de aproape 500 de milioane de dolari.

Potrivit IFC, investitiile in Schwarz Group pentru extinderea in est "au creat noi canale de distributie pentru fermierii locali, iar consumatorii au castigat acces la produse alimentare de calitate, diversificate si convenabile".
"A schimbat viata oamenilor. Retailerul a oferit un model care la momentul respectiv nu exista, destinat categoriilor sociale sarace, oferind produse pe care altfel nu si le-ar fi permis", a declarat Gilles Mettetal, directorul pentru afaceri in agricultura al BERD. "Acesta este meritul pe care il acordam companiei. A fost un grup destul de agresiv din punct de vedere comercial, dar oamenii au putut accesa produse la care nu ar fi avut altfel acces", a adaugat Mettetal.

Vieira a spus insa ca bancile ar trebui sa dovedeasca faptul ca finantarea lor a fãcut mai mult bine decat rau.
"Sunt institutii publice care lucreaza cu bani publici, transparenta ar trebui sa fie punctul de plecare... fara transparenta nu pot garanta ca nu va exista un impact negativ in urma finantarii", a aratat Vieira. IFC au precizat ca monitorizeaza in mod regulat investitiile pe care le face, dar ca datele referitoare la numarul locurilor de munca infiintate si cum a afectat extinderea companiei producatorii locali sunt informatii sensibile din punct de vedere comercial, fiind confidentiale.

Potrivit companiei, Lidl are 14.000 de angajati in Polonia si peste 500 de magazine, conditiile de munca fiind corecte. Salariile de la Lidl sunt semnificativ mai ridicate decat cele oferite de alti retaileri din Polonia, iar angajatii au la dispozitie de numeroase beneficii sociale, inclusiv asistenta medicala gratuita. Lidl a fost intotdeauna deschisa in Polonia pentru dialogul cu angajatii si sindicatele, a precizat compania.

Reprezentantii Lidl nu au raspuns intrebarilor despre fondurile publice de dezboltare de care a beneficiat.
In Polonia cel putin, Lidl nu este neaparat cel mai ieftin supermarket. Potrivit unui studiu din 2014, cosul standard de alimente la Lidl costa 47,8 zloti, in timp ce la Tesco acelasi cos costa 40,1 zloti.
In Romania, Lidl a deschis peste 185 de magazine din 2011, in medie aproape unul pe saptamana timp de patru ani. In Bucuresti, aproape toate magazinele Lidl sunt la mica distanta de un centru comercial mai vechi.
Un comerciant din Piata Gorjului, Ion Garalin, a declarat ca acest fapt a inrautatit situatia.

"Intr-adevar, cel mai rau lucru este ca au ales sa deschida magazine foarte aproape de pietele locale cum este aceasta. Suntem mancati de vii...Nu mai putem continua astfel", a spus Garalin, in varsta de 67 de ani, aflat in fata unui raft cu legume proaspete.

Pe aceeasi strada, zeci de cumparatori circula printre rafturile de la Lidl. Una dintre cliente, Camelia, a spus ca ii vine greu sa creada ca Lidl a beneficiat de fonduri publice pentru dezvoltare.
"Sigur ca stiu ce este Banca Mondiala, poate ca ar fi putut folosi mai bine banii, avand in vedere problemele pe care le avem in Romania", a spus ea.