Legea care interzice publicitatea pentru medicamente la televiziune si radio trebuie retrimisa in Parlament deoarece este o supra-reglementare inutila si daunatoare si nici nu se refera clar la suplimentele alimentare, categoria unde legislatia trebuie imbunatatita, potrivit APMGR.
"Interzicerea fara discernamant a publicitatii in audio-vizual este o supra-reglementare inutila si chiar daunatoare, cu efecte negative atat pentru populatie, cat si pentru stat, prin pierderea veniturilor din taxele asociate publicitatii. Reclamele la produse farmaceutice nu au doar rol comercial, ci si acela de informare. Prin interzicerea totala a publicitatii in audio-vizual s-ar interzice dreptul la informare. In plus, publicitatea la medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala este deja reglementata de ANMDM, iar pentru restul produselor si serviciilor destinate sanatatii, de catre CNA. Tot ce avem de facut este sa aplicam strict prevederile deja existente", a declarat pentru Mediafax directorul executiv al Asociatíei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), Laurentíu Mihai.
Citeste si:
Textul actual al legii contine neclaritati, precum sintagma "produse medicamentoase", care nu se mai regaseste nicaieri in legislatie.
"Sustinem retrimiterea proiectului de lege inapoi in Parlament, pentru ca, asa cum a fost adoptat, este neclar, dubleaza legislatie deja in vigoare, fara sa aduca ceva nou. Exprimarile din textul legii, ca de exemplu «produse medicamentoase», nu mai sunt de gasit nicaieri in legislatia romaneasca. Nu rezulta de nicaieri despre ce fel de medicamente este vorba, textul legii spune ca se interzice reclama la «produse medicamentoase» si nu stim ce sunt alea", a afirmat Mihai.
Initiativa legislativa a fost adoptata tacit de Camera Deputatilor si are caracter organic. Senatul a adoptat, luni, acest proiect de lege cu 100 de voturi "pentru" si sapte voturi "impotriva", desi a primit un raport comun de respingere de la Comisia pentru cultura si Comisa pentru sanatate publica, intrucat initiativa "impune restrictii excesive si nejustificate care incalca dispozitiile constitutionale si, pe de alta parte, contravine unor directive europene".
Citeste si:
Proiectul de lege a primit anterior votului rapoarte negative din partea Guvernului Romaniei, Ministerului Sanatatii, CNA, Comisiilor de Cultura si Media si Comisiilor de Sanatate din ambele Camere ale Parlamentului. Categoria unde ar putea fi aduse imbunatatiri legislatiei actuale este cea de suplimente alimentare, a adaugat directorul APMGR.
"Raman suplimentele alimentare, a treia categorie de produse si care apar in reclamele media, dar care nu se vad in textul legii deloc. Raman oricum neacoperite aceste suplimente alimentare. In niciun caz, daca mergem pe logica legislatiei existente, n-ar putea suplimentele alimentare sa fie incluse in categoria «produse medicamentoase».
Orice lege trebuie sa aiba niste definitii si atunci putem pune si armamentul usor calibrul sub noua milimetri intre produsele medicamentoase, daca vrem neaparat. Mai mult, suplimentele alimentare nu mai sunt aprobate de Agentia Nationala a Medicamentului si sunt doar notificate, respectiv avizate, de Institutul de Bioresurse Alimentare, care tine de Ministerul Agriculturii. Reclamele la suplimente sunt supuse legii audiovizualului si CNA este cel care poate fi sesizat", potrivit reprezentantului producatorilor de medicamente generice.
Citeste si:
El a subliniat ca problemele in privinta suplimentelor alimentare apar mai ales pe canalele de teleshopping, unde sunt reclame care pretind beneficii mai mari decat cele reale.
"Suplimentele alimentare sunt o categorie unde chiar sunt probleme si este vorba de canalele de teleshopping, unde sunt multe reclame la suplimente alimentare care, de multe ori, par sa intreaca limitele si sa pretinda ca aduc beneficii mai mari decat cele reale si aici poate ca ar fi intradevar necesar un demers legislativ nou, dar textul legii, asa cum a fost aprobata, nu zice nimic de partea asta, pe care chiar ar putea fi probleme. Sustinem retrimiterea in Parlament pentru ca este loc de imbunatatirea legislatiei in domeniu, dar nu cum este textul actual al legii, care le lasa pe toate descoperite", a afirmat Mihai.
Reclamele la produse farmaceutice si alte servicii au rol comercial dar, dat fiind specificul, in egala masura de informare, a punctat, la randul sau directorul general al Terapia Sun Pharma si presedinte al APMGR, Dragos Damian, intr-o opinie remisa Mediafax.
Citeste si:
"Primii afectati vor fi pacientii care, nemaifiind informati despre existenta unor preparate simplu si sigur de administrat, fie vor face coada la medic pentru simptome care pot ceda la un preparat banal, fie vor cere in farmacie o solutie la problema lor care ori nu-i va ajuta, ori va fi ce mai scumpa. Sistemul sanitar insusi risca astfel sa fie blocat de o supra-adresare la medic in absenta altor surse de informatii", a spus Damian.
Statul este la randul lui afectat, intrucat aprobarea publicitatii la medicamente prin ANMDM este tarifata, iar interzicerea publicitatii va face ca statul sa nu mai incaseze bani din aceasta activitate.
De asemenea, intregul lant de productie/comercializare/servicii se va clatina, urmand ca "victimele" sa apara in primul rand dintre producatorii sau prestatorii de servicii mici, care neavand alte modalitati de a-si promova produsele, vor deveni insolvabili. Vor uma, printre altii, distribuitorii si farmacistii, care vor pierde din incasari, considera Damian.
Citeste si:
Legea in forma actuala ar afecta, de asemenea, incasarile pentru agentiile de publicitate si trusturile de media si ar introduce discriminari intre publicitatea pe canalul audio-vizual si cea din presa scrisa, outdoor, online, social media.
Potrivit presedintelui APMGR, controlul publicitatii exagerate, mincinoase, inselatoare la produse si servicii medicale poate fi controlata prin aplicarea cu mai mare strictete si severitate a legilor CNA in vigoare, limitarea unui clip publicitar la maxim 30 secunde, interzicerea utilizarii de testimoniale sau role-play-uri cu persoane notorii sau celebre, stabilirea unor tarife de cost pentru aprobarea reclamelor, sanctionarea cu amenzi ustoratoare ale agentilor de publicitate sau trusturilor media care nu se conformeaza, dar si mecanisme de (auto)control si (auto)cenzura din randul agentilor de publicitate (asociatii profesionale, RAC, etc.).
Citeste si:
"Sunt masuri simple, de bun simt, care pot pune la adapost pacientii si consumatorii de publicitatea inselatoare sau mincinoasa fara a afecta structurile care fac parte din angenaj", a punctat Damian.
APMGR reprezinta principalele companii producatoare de medicamente generice din Romania: Actavis, AC Helcor, Biofarm, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Glenmark Pharmaceuticals, Infomed Fluids, Krka, Labormed Alvogen Romania, Magistra CC, Medochemie, Sandoz, Terapia - a Sun Pharma company, Teva, Zentiva.
Companiile membre APMGR au capacitati de productie in Bucuresti, Baia Mare, Cluj Napoca, Targu Mures, Constanta si Timisoara, unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice si antialergice, pana la produse oncologice de inalta clasa. Industria generica locala contribuie cu aproximativ 1,5% la PIB, asigurand peste 8.000 de locuri de munca.
Sursa foto: KoBoZaa/Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
